Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă nu va fi repornit cu siguranță în primele trei săptămâni ale lunii septembrie și ar putea rămâne oprit până în ultima săptămână a lunii, în funcție de evoluția debitului Dunării și de cantitatea de precipitații, potrivit unor surse guvernamentale citate de Euronews România. În paralel, autoritățile pregătesc măsuri în etape pentru situația în care nivelul apei va continua să scadă, inclusiv posibila închidere a Canalului Dunăre-Marea Neagră.
Prognoza rămâne nefavorabilă până pe 22 septembrie
În cel mai optimist scenariu, reactorul ar putea fi repornit în ultima săptămână a lunii septembrie, dacă vor cădea ploi semnificative. În primele trei săptămâni, însă, unitatea nu va funcționa.
Nivelul Dunării în apropierea centralei este în prezent de 1,80 metri și este așteptat să scadă în perioada următoare. Debitul fluviului la intrarea în țară este de aproximativ 1.470 de metri cubi pe secundă și va coborî ușor în următoarele zile. Creșterea înregistrată recent este pusă pe seama ploilor căzute în Austria și Slovenia, potrivit acelorași surse.
Al doilea val de secetă din vară pune presiune pe centrală
Este a doua oară în această vară când funcționarea centralei este afectată de nivelul scăzut al fluviului. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar reactorul 2 a fost oprit oficial pe 13 august, moment în care ambele unități ale centralei au rămas deconectate de la Sistemul Energetic Național. Cele două reactoare asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, iar țara se află de atunci în stare de alertă energetică, prelungită ulterior cu 30 de zile.
Guvernul a încercat, în august, mai multe intervenții pentru a câștiga timp, de la scufundarea unor barje pentru a ridica nivelul apei până la detonarea unei stânci de pe Brațul Bala, care bloca parțial cursul apei către prizele de captare ale centralei.
Potrivit surselor guvernamentale, Oltul nu aduce în prezent un aport important la debitul Dunării, contribuția fiind estimată la circa 15 metri cubi pe secundă. De la Siret, fluviul capătă un aport ceva mai mare.
Un plan în etape pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră
Pentru situația în care debitul va continua să scadă, autoritățile au pregătit un plan aplicat etapizat. Prima etapă presupune folosirea unor barje și nave pe o lungime de aproximativ 600 de metri, care ar forma un baraj permeabil pentru gestionarea apei.
A doua etapă, mai severă, presupune închiderea canalului între gura care se varsă în Dunăre și zona exclusă, urmată de crearea unui lac în care apa din fluviu să fie pompată cu instalații de mare capacitate. În acest scenariu s-ar folosi și apa deja existentă în Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Dacă se va ajunge la această etapă, gura canalului ar urma să fie astupată, ceea ce ar duce și la oprirea circulației navale pe canal. Navele care vin dinspre Galați și care ar urma să iasă spre mare pe această rută ar putea folosi, în schimb, brațul Sulina, chiar dacă distanța este mai mare.
Apa din canal, rezervă pentru răcirea reactoarelor
Apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră este văzută și ca o rezervă tehnică pentru răcirea reactoarelor. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a declarat pentru Mediafax că folosirea unor mijloace alternative de asigurare a apei de răcire ar deveni necesară dacă nivelul din bazinul de aspirație al pompelor ar mai scădea cu 60 de centimetri față de nivelul actual. Potrivit acestuia, nivelul de acum permite funcționarea normală a sistemelor de răcire, iar centrala este pregătită să aplice măsurile administrative necesare, indiferent de evoluția Dunării.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis deja suplimentarea debitului fluviului prin eliberarea de apă din acumulările de pe Olt, în timp ce apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost stabilită drept rezervă operațională, folosită doar dacă situația se agravează.
Ce urmează
Evoluția din următoarele săptămâni depinde în cea mai mare parte de precipitații. Dacă vor cădea ploi consistente în bazinul Dunării, reactorul 2 ar putea reintra în funcțiune spre finalul lunii septembrie; în lipsa lor, oprirea s-ar putea prelungi, iar planul pentru canal ar urma să treacă la a doua etapă. Autoritățile spun că situația este monitorizată zilnic, iar deciziile privind reconectarea unităților sau restricțiile pe canal vor fi anunțate pe măsură ce datele hidrologice se actualizează.
