Centrala nucleară de la Cernavodă mai poate funcționa în condițiile actuale doar patru-cinci zile, din cauza nivelului tot mai scăzut al Dunării, a declarat directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu. Autoritățile au dispus în regim de urgență scufundarea unor barje încărcate cu piatră în Dunărea Veche, pentru a dirija debitul spre zona centralei.
Debitul Dunării, în scădere zilnică
Potrivit lui Rîndașu, citat de Agerpres, la Baziaș se înregistrează în prezent 1.590 de metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până pe 7 august, când debitul ar putea ajunge la circa 1.450 de metri cubi pe secundă. Pentru zona Cernavodă, această evoluție înseamnă o scădere de aproximativ 2-3 centimetri pe zi a nivelului apei.
„În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a spus oficialul Apelor Române. El a adăugat că, de la intrarea Dunării în țară până la Cernavodă, propagarea unei eventuale creșteri a debitului durează aproximativ cinci zile suplimentare, ceea ce înseamnă că orice ameliorare din amonte s-ar simți abia peste circa două săptămâni.
Barje scufundate în Brațul Bala
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a dispus măsuri pentru dirijarea unei părți mai mari din debitul Dunării spre Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Concret, în locuri stabilite pe baza unor măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, vor fi scufundate controlat mai multe barje încărcate cu piatră, cu o greutate estimată la circa 500 de tone fiecare.
Barjele au aproximativ 70 de metri lungime, 3 metri înălțime și 10 metri lățime. Potrivit lui Rîndașu, operațiunea de poziționare pe fundul apei este realizată de specialiști ai Armatei și ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), împreună cu scafandri, iar rezultatul final poate fi afectat de curenți și de adâncimea apei din zonă.
A doua măsură vizează lucrări de dragaj pe sectorul Cernavodă–confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, realizate tot de AFDJ. Acestea vor fi oprite temporar dacă apar creșteri ale turbidității apei, pentru a nu afecta funcționarea centralei.
Fără riscuri la centrală, dar cu praguri de siguranță stricte
Rîndașu a subliniat că, în privința centralei nucleare, „nu se pune problema unor riscuri”, întrucât pragurile de siguranță sunt stabilite preventiv, cu marjă, iar procedurile de oprire se aplică automat dacă parametrii ating limitele stabilite. Dacă situația hidrologică se agravează, a spus oficialul, „probabil că se va opri și reactorul 2” pentru menținerea în siguranță a instalației.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Situația survine în contextul unei crize energetice regionale legate de secetă: în Ungaria, trei din cele patru grupuri ale centralei de la Paks au fost deja oprite, iar Bulgaria semnalează probleme similare la centrala de la Kozlodui.
Nivelul scăzut al Dunării a dus deja la restricții la irigații și a determinat autoritățile române să analizeze inclusiv importul de energie din Ucraina, în timp ce marii consumatori industriali riscă deconectarea temporară de la rețea dacă situația energetică se agravează în continuare.
Prognoză hidrologică rezervată
Potrivit lui Rîndașu, în bazinul superior al Dunării, în Austria, s-au înregistrat precipitații care au permis creșterea nivelului râurilor ce alimentează cursul superior al fluviului. Totuși, drumul apei până la intrarea în țară durează aproximativ șapte zile, iar de acolo până la Cernavodă mai sunt încă cinci zile de propagare.
„Vorbim de două săptămâni în care trebuie găsite, cu resursele locale, soluții care să permită în continuare funcționarea centralei nucleare”, a spus directorul adjunct al Apelor Române, adăugând că și capacitățile de acumulare care pot fi eliberate controlat sunt limitate.
