Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în luna septembrie și ar putea reveni în funcțiune abia spre mijlocul lunii octombrie, a declarat pentru Digi24 secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Potrivit declarațiilor sale, decizia depinde de evoluția debitului Dunării, esențial pentru funcționarea în siguranță a pompelor de răcire ale reactoarelor. "Situația este în continuare rezervată", a spus Bușoi.
Prognoza pe zece zile arată un debit în scădere
Oficialul a explicat că ministerul se bazează pe prognoze meteorologice pe zece zile, considerate cele mai apropiate de realitate. "Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor", a spus Bușoi.
"Deci, în următoarele 10 zile nu întrevedem posibilitatea de a redeschide centrala de la Cernavodă. În luna septembrie sub nicio formă și abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de cum vor evolua prognozele", a adăugat el.
Bușoi a precizat că debitul Dunării a avut două-trei zile de ușoare creșteri, urmate însă de scăderi importante. "Nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea. Oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situație, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea", a spus el.
Importurile, principala sursă pentru compensarea pierderii de la Cernavodă
Întrebat cum este compensată pierderea electricității produse la Cernavodă, Bușoi a răspuns că în mare parte prin importuri. "Sigur că a fost foarte importantă și funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz, OMV Brazi și mai ales Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici, au mers la capacitate maximă", a explicat el.
Potrivit lui Bușoi, în timpul zilei o parte din pierdere a fost acoperită din producția solară. "Înainte de închiderea reactoarelor, în timpul zilei aveam supraproducție din sursă solară și o parte din electricitate mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative, pentru a se întoarce în orele de vârf", a spus el.
Oficialul a adăugat că energia eoliană a jucat un rol important în reducerea importurilor pe timp de seară. "Am avut seri importante, chiar aseară, în care am avut 1200 de megawați în vârful cel mai înalt de eolian. Eolianul, vântul, ne-a ajutat foarte mult să reducem importurile. Atunci când am avut în cursul serii o producție importantă din eolian, importurile au fost sub 1500 de megawați pe partea de vârf. Când am avut foarte puțin eolian, am ajuns și la 2500", a explicat Bușoi.
"Importurile au rămas însă principala sursă", a spus el.
