Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit controlat, joi, la ora 10:53, potrivit Ministerului Energiei. Instituția precizează că Sistemul Electroenergetic Național rămâne stabil, iar activitatea se desfășoară în condiții normale.
Ministerul estimează un consum maxim de aproximativ 6.900 MW pentru seara de joi și un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import disponibilă este de circa 4.000 MW. În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, sub nivelul prognozat.
Resurse suplimentare disponibile
Potrivit autorităților, necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse care include producția hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri. România dispune și de rezerve suplimentare, printre care Grupul energetic Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, și minimum 300 MW din producția Hidroelectrica, în limitele resursei de apă disponibile. Pentru următoarele șapte zile, este estimat și un aport relevant din producția eoliană.
România a notificat Comisia Europeană
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice și măsurile adoptate. Pe 7 august, România a transmis o alertă timpurie privind riscul unei crize de energie electrică, generat de seceta hidrologică severă, iar pe 10 august a notificat oficial situația de criză, conform Regulamentului (UE) 2019/941.
La 11 august a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, în care România a explicat că nivelul scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 de la Cernavodă încă din 28 iulie, iar oprirea Unității 2 înseamnă o pierdere suplimentară de aproximativ 700 MW, circa 10% din producția națională.
Discuții privind capacitățile pe cărbune
România a semnalat, în cadrul aceleiași reuniuni, că retragerea până la 31 august a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune, asumată prin jaloanele PNRR, nu ar putea fi realizată în actualul context fără riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic. Subiectul urmează să fie discutat formal cu structurile europene competente, într-un cadru care prevede cooperare și asistență reciprocă între statele membre în situații de criză energetică.
