România a rămas, joi dimineață, fără niciun reactor nuclear în funcțiune. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită încă din 28 iulie, iar Unitatea 2 a intrat joi în procedura de oprire controlată, după ce nivelul Dunării a scăzut sub limita necesară funcționării centralei. Cele două reactoare produc împreună circa 1.400 MW, aproximativ 20% din energia electrică a țării.
De ce se oprește al doilea reactor
Nuclearelectrica a anunțat că oprirea Unității 2 are legătură directă cu debitul tot mai mic al Dunării, care afectează alimentarea cu apă de răcire a centralei. Reprezentanți ai Apelor Române au descris situația ca fiind una excepțională, cauzată de seceta prelungită din această vară.
Unitatea 1 fusese deja oprită la finalul lunii iulie, din același motiv. Fluviul nu a mai atins un nivel suficient de ridicat pentru a permite funcționarea simultană a ambelor reactoare, spun oficialii centralei.
Ce se schimbă pentru sistemul energetic național
Impactul opririi se resimte diferit în funcție de oră. Marți, 11 august, la vârful de consum de seară, România a folosit 7.331 MW, dar producția internă a fost de doar 5.216 MW. Diferența de peste 2.100 MW a fost acoperită prin importuri. La acel moment, hidrocentralele produceau circa 1.570 MW, termocentralele pe gaz și cărbune împreună aproape 2.300 MW, iar eolienele doar 47 MW.
Ziua, tabloul e altul. La prânz, fotovoltaicele pot ajunge la aproape 3.000 MW, peste 40% din producția țării, iar România exportă chiar surplus de energie. Problema apare seara, când producția solară scade brusc, exact în intervalul de consum ridicat, iar capacitatea de stocare a energiei rămâne insuficientă pentru a folosi excedentul de la amiază câteva ore mai târziu.
Cum va fi acoperit deficitul și cât costă
După oprirea celui de-al doilea reactor, deficitul va fi acoperit din termocentrale, hidrocentrale, energie eoliană atunci când există vânt suficient și, mai ales la orele de vârf, din importuri. Transelectrica estimase deja, după oprirea primei unități, că producția internă poate scădea spre 4.000 MW, în timp ce consumul poate ajunge la 7.300 MW. România poate importa aproximativ 4.000 MW prin interconexiunile cu statele vecine.
Energia importată este însă mai scumpă. Prețul mediu pe piața spot este de circa 857 lei/MWh, dar seara poate trece de 1.700 lei/MWh, iar între 19:45 și 20:00 poate ajunge la aproximativ 2.555 lei/MWh. Autoritățile au pregătit și scenariul în care marii consumatori industriali își reduc temporar consumul între orele 19:00 și 23:00. Populația nu este inclusă în acest mecanism de limitare.
