La marginea satului Cârlomănești, în comuna Vernești din Buzău, un val de pământ înalt de câțiva metri desenează încă, aproape neschimbat, conturul unei așezări fortificate geto-dacice vechi de peste două mii de ani. Puțini localnici mai știu povestea completă a locului, deși cercetările arheologice de aici au adus în discuție viața uneia dintre comunitățile fortificate din zona subcarpatică a Buzăului.
Așezarea fortificată de la Cârlomănești a fost ridicată în perioada geto-dacică, cu mult înainte de cuceririle romane care au marcat sfârșitul regatului lui Decebal. Arheologii au identificat aici un sistem de fortificații din val de pământ și șanț de apărare, tipic pentru siturile întărite din regiune, unde relieful oferea o poziție strategică de observație asupra văilor din jur.
Ce arată săpăturile despre viața comunității
Cercetările arheologice desfășurate de-a lungul mai multor campanii de săpături au scos la iveală, în interiorul incintei fortificate, urme de locuire, ceramică, unelte și fragmente de construcție care indică o comunitate organizată, cu meșteri specializați și schimburi comerciale active. Printre descoperiri se numără și elemente legate de practicile de cult ale locuitorilor, fără ca situl să fie asociat cu structuri monumentale de tipul celor din Munții Orăștiei.
Interpretarea completă a acestor descoperiri rămâne, potrivit specialiștilor implicați în cercetare, un proces deschis, dependent de continuarea săpăturilor și de publicarea unor rapoarte arheologice detaliate. Situl contribuie totuși la înțelegerea vieții comunităților geto-dacice din afara nucleului dur al regatului, în zonele periferice care păstrau legături culturale cu centrul de putere transilvănean.
O comunitate rurală care trăia din agricultură și metalurgie
Așezarea din jurul cetății nu era doar un punct militar. Locuitorii practicau agricultura pe terasa din apropierea pârâului Nișcov și prelucrau metalul, după cum indică urmele de zgură și fragmentele de unelte descoperite în straturile de locuire. Cetatea servea probabil drept refugiu în caz de conflict și centru administrativ pentru satele din vecinătate.
Poziția geografică, la contactul dintre zona de câmpie și dealurile subcarpatice, explică de ce Cârlomănești a fost aleasă pentru o fortificație. Controlul asupra drumurilor care legau Muntenia de zona intracarpatică avea valoare strategică, iar resursele locale, între care sarea din zonele apropiate, întăreau importanța economică a locului.
