CTRL

De ce un chatbot AI poate greși cu siguranță de sine

Chatbotul AI prezice cuvinte, iar verificarea faptelor nu e obiectivul lui de bază, așa că poate inventa cu aplomb nume, studii și legi. Cum apar greșelile, cum se verifică un răspuns și ce nu se scrie într-o conversație.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Telefon mobil cu pagina Wikipedia a ChatGPT deschisă pe ecran, afișând logo-ul oficial turcoaz și descriere tehnică a chatbot-ului de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI.
Telefon mobil cu pagina Wikipedia a ChatGPT deschisă pe ecran, afișând logo-ul oficial turcoaz și descriere tehnică a chatbot-ului de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI.

Nucleul unui chatbot AI este un model de limbaj, care prezice, cuvânt după cuvânt, ce urmează cel mai probabil într-o frază. De aici vine defectul care contează cel mai mult pentru utilizator: textul sună sigur chiar și atunci când e greșit.

Cum alege modelul fiecare cuvânt

Un model de limbaj este un program antrenat pe cantități uriașe de text. În timpul antrenării, învață tipare statistice: ce cuvinte apar de obicei împreună, în ce ordine, în ce context. Nu funcționează ca o enciclopedie și nu ține o evidență a ceea ce știe și a ceea ce nu știe.

Textul se împarte în fragmente numite tokeni, adică bucăți de cuvinte sau cuvinte întregi. La fiecare pas, modelul calculează probabilitatea fiecărui token posibil și alege unul dintre cei mai probabili. Apoi repetă operația, cu tot ce a scris deja drept punct de plecare.

Unele aplicații adaugă modelului instrumente: căutare web, documente încărcate de utilizator sau baze de date interne. În asemenea cazuri, răspunsul poate include informații recuperate din surse externe. Chiar și atunci, formularea finală rămâne generată de model, deci poate denatura ce spune sursa.

Aceeași întrebare poate primi răspunsuri diferite. Multe sisteme folosesc un grad de aleatoriu la alegerea tokenilor, iar setarea ține de furnizor, de aplicație sau, uneori, de utilizator. Există și configurații deterministe, în care răspunsul se repetă.

Ce sunt halucinațiile și de ce apar

În domeniu, „halucinație” înseamnă un răspuns fluent, dar fals sau inventat. Un model poate genera o citare bibliografică inexistentă, o hotărâre judecătorească care nu a fost pronunțată sau o funcție pe care un produs nu o are.

Una dintre cauze este chiar obiectivul de bază al antrenării, care urmărește predicția textului, nu verificarea faptelor. Multe modele primesc apoi antrenament suplimentar pentru acuratețe, pentru urmarea instrucțiunilor și pentru folosirea unor instrumente de verificare. Asta reduce greșelile, dar nu le elimină. Dacă datele de antrenare conțin lacune sau informații contradictorii, modelul poate completa golul cu ce se potrivește statistic.

Riscul crește, de regulă, la subiecte de nișă, la date recente și la nume puțin răspândite, mai ales când modelul nu are acces la surse actualizate. Tendința nu e universală: depinde de model, de limbă, de datele de antrenare și de accesul la căutare sau la documente.

Tonul nu arată gradul de certitudine. Un răspuns corect și unul inventat pot suna la fel de ferm, cu aceeași structură și aceeași politețe. Un model poate și să accepte premisa greșită a întrebării, pentru că ea face parte din context.

Cum se verifică un răspuns în câteva minute

Verificarea începe cu elementele care pot fi confirmate independent: nume, date, cifre, citate, titluri de studii. Acestea se caută separat, într-o sursă primară, nu se cer din nou chatbotului.

  • Pentru legi și reglementări, se deschide textul oficial, nu rezumatul modelului.
  • Pentru studii, se caută titlul și autorii în baze de date academice. Dacă nu apar, citarea poate fi inventată.
  • Pentru statistici, se identifică instituția care le-a publicat și anul.
  • Pentru produse și prețuri, contează pagina producătorului, nu descrierea generată.

Chatbotul poate fi rugat să indice sursa. Dacă oferă un link, linkul se deschide și se compară conținutul cu ce a afirmat modelul, pentru că adresele inventate sau atribuite greșit apar destul de des. Lipsa unei surse nu face informația falsă, dar îi reduce trasabilitatea și obligă la verificare în altă parte.

Merită și o probă simplă: aceeași întrebare, formulată altfel. Dacă faptele se schimbă de la un răspuns la altul, e un semnal de risc și motiv pentru o verificare mai atentă. Dacă răspunsurile coincid, asta nu garantează însă că sunt corecte.

Ce nu se introduce într-un chatbot

Conversațiile cu un chatbot pot fi stocate de furnizor, iar în multe servicii pot fi folosite pentru îmbunătățirea modelului, în funcție de setări. Regula prudentă este să nu se introducă nimic ce nu s-ar trimite unui necunoscut.

  • Codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate.
  • Datele cardului bancar, codurile de acces și parolele.
  • Documente medicale sau juridice cu nume, diagnostice, numere de dosar.
  • Contracte, oferte și documente interne ale angajatorului, mai ales dacă sunt confidențiale.
  • Date personale ale altor persoane: adrese, telefoane, fotografii.

Unele servicii permit dezactivarea folosirii conversațiilor la antrenare. Condițiile diferă de la un furnizor la altul și se schimbă, deci merită citite înainte de utilizare, mai ales într-un cont de firmă.

Când e nevoie de un specialist

Chatbotul poate explica un concept, poate structura o listă de întrebări sau poate rezuma un text pe care utilizatorul îl are deja în față. Nu poate răspunde pentru consecințele unui sfat.

Pentru simptome, doze de medicamente sau interpretarea unor analize, este nevoie de medic. Pentru contracte, litigii, moșteniri sau obligații fiscale, interpretarea revine unui avocat sau unui consultant fiscal autorizat. Pentru investiții și credite, orice decizie cu bani reali se discută cu un consultant autorizat, iar informațiile din chatbot se confruntă cu documentele oficiale.

Când o greșeală costă puțin, verificarea poate fi sumară: o idee de cadou, un titlu, o schiță de e-mail. Cu cât miza crește, cu atât crește nevoia ca un om cu răspundere profesională să confirme ce a scris programul.

Un criteriu practic: dacă un răspuns greșit ar putea afecta sănătatea, banii sau situația juridică a cuiva, el nu se aplică fără verificare la o sursă primară sau la un specialist.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.