Curtea Supremă a Regatului Unit a început miercuri, 4 noiembrie, judecarea apelului prin care Huda Ammori, cofondatoare a grupului Palestine Action, cere anularea interdicției care l-a trecut pe lista organizațiilor teroriste. În timp ce judecătorii ascultau pledoariile în sală, polițiștii îi ridicau de pe trotuar, unul câte unul, pe susținătorii adunați în fața clădirii.
Ședința durează două zile și continuă joi. Miza depășește soarta unui singur grup, pentru că verdictul poate influența și dosarele miilor de oameni arestați în ultimul an după ce și-au arătat sprijinul față de el.
Trei acțiuni din 385
Avocatul Raza Husain, care o reprezintă pe Ammori, și-a construit pledoaria în jurul unei cifre. Din cele 385 de acțiuni desfășurate de grup în cinci ani, a spus el, doar trei se încadrează în definiția legală a terorismului, și asta numai din cauza pagubelor materiale produse, potrivit agenției AP.
Husain a mai arătat că, dintre aproape 100 de organizații interzise în Regatul Unit, aceasta este prima scoasă în afara legii exclusiv pentru distrugeri de bunuri, fără nicio suspiciune că ar fi promovat violența gravă. În fața instanței, el a susținut că obiectivele grupului se potrivesc cu valorile democrației liberale, în loc să le contrazică.
Apelul se sprijină pe libertatea de exprimare și pe libertatea de asociere, garantate de articolele 10 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De partea Hudei Ammori s-au situat și Amnesty International UK, și organizația Liberty, admise să intervină în proces. Cele două organizații susțin că nu e suficient ca un grup să îndeplinească criteriile legale pentru interdicție, ci trebuie cântărit și dacă efectele măsurii sunt proporționale.
Guvernul nu dă înapoi
Ministerul britanic de Interne, condus de Shabana Mahmood, se opune apelului și susține că instanța de apel nu a comis nicio eroare de drept. Avocatul guvernului, James Eadie, a amintit că Curtea de Apel a respins deja imaginea unui grup de protest nonviolent, bazat pe acțiune directă. Pagubele materiale grave pot constitui terorism chiar și fără violență împotriva oamenilor, a explicat el.
Eadie a subliniat că oricine poate sprijini cauza palestiniană și se poate opune Israelului, atâta timp cât nu susține Palestine Action. În documentele depuse la Curte, el a descris drept vagi și incomplete informațiile oferite de Ammori despre structura, activitatea și membrii grupului.
Premierul Andy Burnham a apărat și el decizia, despre care a spus că a urmat un proces riguros, bazat pe dovezi, și a fost aprobată de Parlament. Tot de partea guvernului au intervenit Jewish Leadership Council și Community Security Trust, două organizații ale comunității evreiești britanice, care au avertizat că evreii britanici sunt deosebit de vulnerabili în fața acțiunilor grupului.
Vopsea roșie pe avioane militare
Palestine Action a apărut în 2020, când activiștii au stropit cu vopsea roșie sediul londonez al Elbit Systems UK, filiala producătorului israelian de armament. Grupul a câștigat notorietate după ofensiva Israelului în Gaza, declanșată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Punctul de cotitură a venit în iunie 2025. Activiștii au pătruns atunci în baza aeriană Brize Norton și au pulverizat vopsea roșie în motoarele a două avioane de realimentare, ca protest față de sprijinul militar britanic pentru Israel. Guvernul condus pe atunci de Keir Starmer a anunțat interdicția în aceeași lună, iar Camera Comunelor a aprobat-o la începutul lui iulie.
