Un raport realizat de Mastercard împreună cu patru futurologi estimează că, până în 2030, peste 300 de milioane de cumpărători online din întreaga lume ar putea folosi frecvent agenți de inteligență artificială pentru cumpărături și plăți. Suedezul Magnus Lindkvist, unul dintre autorii raportului, a explicat pentru presa română ce înseamnă comerțul agentic și cum va schimba relația dintre consumatori, retaileri și bănci.
Ce înseamnă comerțul agentic
Lindkvist face distincție între chatboții actuali, care doar oferă informații, și agenții AI, care pot acționa în numele utilizatorului după reguli clare: ce au voie să cumpere, cât pot cheltui și când trebuie să ceară acordul. „Un agent ar putea să vă însoțească pe parcursul zilei, să vă înțeleagă obiectivele, preferințele și nevoile și să vă ajute să navigați printre opțiuni în timp real", explică futurologul.
În România, retaileri precum eMAG sau Sezamo au lansat deja în acest an asistenți de cumpărături bazați pe AI, care recomandă produse și le adaugă automat în coș. Compania a anunțat recent că investește 1,2 miliarde de lei în AI și logistică, iar potrivit lui Lindkvist sarcinile acestor agenți vor deveni tot mai complexe în anii următori.
Ce rămâne exclusiv uman
Futurologul consideră că agenții AI vor prelua mai ales achizițiile de rutină - abonamentele, alimentele, medicamentele - și le numește „zumzetul de fundal" al comerțului. Descoperirea, spune el, va rămâne o activitate umană: „Cumpărăm cărți pentru a descoperi noi perspective și călătorim pentru a trăi experiențe diferite decât încă o după-amiază obișnuită de marți."
Un agent bine construit ar trebui să pornească de la obiectivele declarate ale utilizatorului - să fie mai sănătos, să citească mai mult, să își gestioneze mai bine banii - și nu de la ceea ce acesta este tentat să cumpere impulsiv. Lindkvist crede că, în acest fel, cumpărăturile ar putea deveni „alegeri mai conștiente", nu doar mai rapide.
Provocarea pentru retaileri: reclamă pentru un algoritm
Dacă un agent AI face parte din decizia de cumpărare, retailerii nu mai conving un singur cumpărător, ci trebuie să devină vizibili și pentru algoritmul care îl reprezintă. Prețul și disponibilitatea unui produs sunt informații ușor de citit de un sistem digital, dar aspecte precum durabilitatea, proveniența sau calitatea serviciilor sunt mai greu de tradus în date structurate.
„Un singur consumator este mai ușor de sedus. Un agent AI este mai greu de tentat", spune Lindkvist. El adaugă că influența comercială se va muta „mai sus în lanț": publicitatea va semăna tot mai puțin cu seducția clasică și tot mai mult cu lobby-ul făcut către sistemele care recomandă produse.
Rolul băncilor: de la „Know Your Customer" la „Know Your Agent"
O analiză XTB România arată că persoanele care își pregătesc cumpărăturile folosind inteligența artificială, motoarele de căutare și rețelele sociale ajung să cheltuiască cu aproape 50% mai mult decât cele care se bazează doar pe motoarele de căutare clasice.
Pe măsură ce tot mai multe tranzacții vor fi inițiate de agenți, Lindkvist consideră că băncile și rețelele de plăți vor trebui să dezvolte proceduri similare KYC (Know Your Customer), dar aplicate agenților: cine i-a creat, ce sunt autorizați să cheltuiască și dacă autoritatea lor poate fi retrasă rapid. Miza e reală - luna trecută, un asistent AI al unei bănci și-a jignit clientul, semn că sistemele actuale nu sunt încă pregătite pentru interacțiuni fără supraveghere umană.
Cine răspunde când agentul greșește
Futurologul avertizează că AI-ul va continua să facă greșeli, însă adevărata problemă va fi identificarea responsabilului. Spre deosebire de erorile umane, care sunt de regulă izolate, o eroare a unui sistem AI se poate repeta identic de mii de ori înainte să fie observată - iar riscurile nu sunt doar teoretice, așa cum arată și cazul unui agent AI care a spart singur site-ul unei săli de sport.
„Este posibil ca cei afectați de ele să nu fi ales niciodată să folosească AI. De aceea, avem nevoie de sisteme ale căror decizii pot fi contestate, corectate și auditate, cu un lanț clar al responsabilității", conchide Lindkvist, citat de Economica.net.
