Sănătate

Un studiu leagă dușul rece de 26% mai puține zile de boală

Un experiment al Universității din Basel, cu 719 adulți, a asociat dușurile reci cu mai puține zile de boală și de concediu medical. Datele sunt preliminare.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Capul unui duș din care țâșnesc jeturi și picături de apă, surprinse în aer, pe un fundal albăstrui-cenușiu, în tonuri reci
Capul unui duș din care țâșnesc jeturi și picături de apă, surprinse în aer, pe un fundal albăstrui-cenușiu, în tonuri reci

Participanții la un experiment al Universității din Basel, din Elveția, care au făcut dușuri reci timp de 12 săptămâni au raportat cu 26% mai puține zile de boală și cu 31% mai puține zile de concediu medical. Datele provin dintr-o analiză care a inclus 719 adulți și fac parte din teza de doctorat a psihologului Lena Glaser. Rezultatele nu au fost încă evaluate de alți specialiști.

Ce a testat experimentul și cine a participat

Voluntarii aveau între 18 și 65 de ani, erau sănătoși și nu făceau, până atunci, duș rece în mod obișnuit. Li s-a cerut să se spele cu apă cât de rece permitea instalația de acasă, pe parcursul a 12 săptămâni. Rezultatele vin dintr-o analiză combinată a trei studii cu grup de control, care au însumat 719 persoane, potrivit lui ScienceAlert și comunicatului universității.

Interesant este că subiectul inițial nu a fost sănătatea. Lena Glaser, psiholog și psihoterapeut, a vrut să afle cum pot fi încurajați oamenii să adopte obiceiuri mai prietenoase cu mediul. Ea a ales dușul rece ca exemplu, pentru că este o schimbare mică, nu cere cheltuieli suplimentare și poate reduce consumul de energie.

Potrivit universității, participanții au petrecut mai puțin timp sub duș, iar în cele 12 săptămâni fiecare a redus emisiile de CO2 cu aproximativ 15 kilograme. Echipa compară cifra cu emisiile unui drum de circa 100 de kilometri cu mașina.

Ce au constatat cercetătorii

Mai puține zile de boală și de absență

Comparativ cu persoanele care au continuat să facă duș ca de obicei, participanții la experiment s-au simțit bolnavi cu 26% mai puține zile. Numărul zilelor de concediu medical a fost cu 31% mai mic. Un studiu din 2016 a găsit o scădere similară, de 29%, a absențelor de la serviciu din cauza bolii, dar nu a observat mai puține zile în care oamenii s-au simțit rău.

Chestionarele completate pe parcurs au arătat și o ușoară îmbunătățire a stării de bine psihologice. Participanții au semnalat indicii de ameliorare a stării fizice, însă diferența nu a fost semnificativă statistic. Ei au povestit că se simțeau mai treji și mai odihniți după duș și că erau mândri că au depășit un disconfort.

Cât de greu este să ții obiceiul

Mulți voluntari au renunțat în primele două săptămâni, apoi ritmul abandonurilor a scăzut. Dintre cei care au respectat programul în proporție de cel puțin 70%, între 77,3% și 90% au spus că au făcut duș rece în fiecare săptămână, în funcție de studiu. Glaser interpretează cifrele ca pe un semn că oamenii se obișnuiesc treptat.

Nu se știe dacă participanții au continuat obiceiul după încheierea celor 12 săptămâni. Nici nivelul lor de implicare în alte comportamente prietenoase cu mediul nu a fost documentat.

Ce rămâne neclar

Mecanismul nu a fost studiat

Studiul nu a analizat procesele biologice din spatele efectului și nu a inclus analize de sânge, întrucât datele sunt raportate de participanți. Un studiu publicat în 2024 a găsit semnale mai puternice ale răspunsului imun la persoanele care făceau duș rece. Efecte asemănătoare au apărut în cercetările despre imersiunea în apă rece.

Dacă ipoteza se confirmă, un sistem imunitar mai activ ar putea explica mai puține zile de boală și, implicit, mai puține absențe de la muncă. Deocamdată este doar o ipoteză. Imunitatea depinde de mai mulți factori, iar despre alimentele care aduc vitamine și minerale pentru imunitate am scris într-un alt articol.

Limitele cercetării

Lucrarea este preliminară și a fost trimisă spre publicare în Journal of Health Psychology. Concluziile se bazează pe date auto-raportate. Participanții au fost grupați după frecvența cu care au făcut efectiv dușuri reci, nu prin repartizare aleatorie, ceea ce limitează concluziile despre cauză și efect. Ca în cazul altor cercetări care raportează asocieri, de pildă studiul despre lumina zilei și riscul de demență, rezultatul arată o legătură, nu o dovadă.

Participanții au fost adulți sănătoși. Rezultatele nu se aplică automat persoanelor cu afecțiuni cronice, iar un medic poate oferi indicații în aceste cazuri.

Cum poate începe cineva, potrivit autoarei

Glaser recomandă un început treptat. Temperatura apei se coboară pe rând, iar corpul are nevoie de mai multe zile la rând ca să se obișnuiască. Apa nu trebuie să fie la fel de rece în fiecare zi, spune psihologul, pentru că nici curajul nu este același zilnic.

Autoarea îndeamnă la atenție față de reacțiile corpului, dar spune că uneori merită o mică depășire a zonei de confort. Chiar și o scădere modestă a temperaturii poate avea efect, iar o soluție de mijloc este acceptabilă. Nu este nevoie de varianta extremă.

Cercetătorii notează că, dacă studiile viitoare vor reproduce rezultatele, dușul rece ar putea deveni o intervenție simplă și ieftină la locul de muncă, menită să reducă absenteismul. Alte obiceiuri zilnice sunt analizate în paralel, de exemplu legătura dintre somn și metabolism.

Surse: comunicatul Universității din Basel, ScienceAlert, Keystone-SDA, Știrile ProTV.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.