Lumina zilei ar putea conta pentru sănătatea creierului. Persoanele expuse în timpul zilei la mai multă lumină au avut un risc de demență cu 16% mai mic, arată un studiu publicat în 2026 în revista General Psychiatry. Analiza, coordonată de cercetători de la Universitatea de Medicină din Guangzhou, China, a urmărit 87.577 de adulți din Marea Britanie timp de peste opt ani. Rezultatele descriu o asociere statistică, nu o relație dovedită de cauză și efect.
Cum a fost făcut studiul
Datele provin din UK Biobank, un proiect britanic de sănătate care urmărește pe termen lung un număr mare de voluntari. Toți cei 87.577 de participanți erau fără demență la începutul analizei. Vârsta medie era de aproximativ 62 de ani, iar circa 57% dintre ei erau femei, potrivit rezumatului lucrării.
Fiecare persoană a purtat o săptămână, la încheietura mâinii, un dispozitiv cu accelerometru și senzor de lumină. Aparatul a înregistrat mișcarea și lumina care ajungea la el, atât ziua, cât și noaptea. Cercetătorii au urmărit apoi participanții, în medie, 8,1 ani. În acest interval, 741 de persoane au dezvoltat demență.
Ce arată cifrele
Peste 1.000 de lucși, risc cu 16% mai mic
Lucșii măsoară intensitatea luminii. Valoarea de 1.000 de lucși corespunde aproximativ unei zile înnorate, în aer liber. Participanții cu o expunere medie peste acest prag în timpul zilei au avut un risc de demență cu 16% mai mic decât cei din medii mai slab luminate.
În lucrare, raportul de risc este 0,84, cu un interval de încredere de 95% între 0,71 și 0,99. Limita superioară e foarte aproape de 1, deci estimarea este relativ imprecisă. Expunerea mai lungă la lumină puternică, de cel puțin 5.000 de lucși, a fost asociată cu o reducere suplimentară a riscului.
Sub 42 de minute de lumină puternică pe zi
O expunere zilnică sub 42 de minute la lumină puternică a prezis demența mai bine decât șase factori de risc cunoscuți. Printre ei se numără obezitatea, consumul de alcool și traumatismele cranio-cerebrale, a precizat dr. Hongliang Feng, autorul corespondent al studiului, într-o declarație citată de Advisory Board.
Lumina din timpul nopții, analizată separat, nu a avut o legătură semnificativă statistic cu riscul de demență, în niciun sens. Acest lucru sugerează că intensitatea luminii din timpul zilei contează mai mult decât expunerea nocturnă.
Rolul ceasului biologic
Explicația propusă de autori ține de ritmul circadian, nu de un efect direct al luminii asupra țesutului cerebral. Potrivit lui Feng, lumina puternică din timpul zilei stabilizează ritmurile de repaus și activitate și ajută la păstrarea unor structuri ale creierului, între care cortexul fuziform.
Relatarea Earth.com arată că tiparul zilnic de repaus și activitate, împreună cu diferențele de structură cerebrală, explică aproximativ o treime din legătura dintre lumină și demență. Aceeași publicație notează că semnalul de sincronizare a ceasului intern a explicat mai mult decât vitamina D, testată ca etapă intermediară. Pentru contextul sezonului rece, Semnal a explicat cum se reglează ceasul biologic toamna, când zilele se scurtează.
