Sănătate

Un studiu leagă 7 ore și 19 minute de somn de metabolism

Un studiu pe 23.475 de adulți indică 7 ore și 19 minute drept durata optimă a somnului. Prea puțin și prea mult se asociază cu valori metabolice slabe.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Ceas deșteptător clasic, negru, cu două clopoței, așezat pe o masă de lemn în aer liber, cu limbile arătând puțin după ora 7
Ceas deșteptător clasic, negru, cu două clopoței, așezat pe o masă de lemn în aer liber, cu limbile arătând puțin după ora 7

Un studiu observațional publicat în revista BMJ Open Diabetes Research & Care indică 7,32 ore, adică 7 ore și 19 minute, drept durata optimă a somnului în zilele lucrătoare pentru sensibilitatea la insulină. Atât dormitul prea puțin, cât și cel prea mult s-au asociat cu valori metabolice mai slabe. Autorii precizează că rezultatele arată corelații, nu relații de cauză și efect.

Ce a analizat studiul

Lucrarea a fost publicată pe 3 martie 2026 de o echipă de la Școala de Asistență Medicală și Reabilitare a Universității Nantong din China, din care face parte Zhanhong Fan. Cercetătorii au folosit date din sondajul american de sănătate și nutriție NHANES (2009-2023), pentru 23.475 de participanți adulți.

Indicatorul urmărit se numește eGDR, rata estimată de eliminare a glucozei. El se calculează din circumferința taliei, prezența hipertensiunii și hemoglobina glicată (HbA1c) și arată cât de bine răspunde organismul la insulină. O valoare mai mică indică o rezistență mai mare la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2 și pentru bolile cardiovasculare.

Curba în formă de U inversat

Sub pragul de 7,32 ore

Relația dintre somnul din zilele lucrătoare și eGDR are forma unui U inversat, cu punct de inflexiune la 7,32 ore. La persoanele care dormeau sub acest prag, fiecare oră în plus s-a asociat cu o valoare eGDR mai bună.

Comunicatul publicat de grupul BMJ rotunjește pragul la 7 ore și 18 minute, deși 7,32 ore corespund matematic la 7 ore și 19,2 minute, adică 7 ore și 19 minute rotunjit la minut; alte relatări folosesc această din urmă valoare.

Peste prag

Dincolo de 7,32 ore, tendința se inversează: participanții care dormeau constant mai mult aveau, în general, valori eGDR mai slabe. Potrivit unei prezentări a studiului, grupul a dormit în medie aproximativ 7 ore și 30 de minute în zilele lucrătoare și în jur de 8 ore în weekend.

Nevoia de somn nu este aceeași la orice vârstă. Am explicat câte ore de somn avem nevoie în funcție de vârstă într-un material separat.

Somnul de recuperare din weekend

Puțin peste 48% dintre participanți au raportat că dorm mai mult sâmbăta și duminica. Cercetătorii au împărțit recuperarea în patru categorii: deloc, până la o oră, între una și două ore și peste două ore.

Pentru cei care dormeau sub 7,32 ore în timpul săptămânii, una-două ore de recuperare s-au asociat cu un eGDR mai bun decât lipsa recuperării. Peste două ore, asocierea a devenit negativă.

Printre cei care dormeau deja peste prag, mai mult de două ore de somn suplimentar în weekend s-au asociat cu un eGDR mai mic. Rezultatul a ținut cont de stilul de viață, etnie, starea civilă și nivelul de educație.

Ca posibilă cauză, cercetătorii menționează „jet lag-ul social”: diferențele mari dintre programul de somn din săptămână și cel din weekend dereglează ceasul biologic. Despre reglarea acestuia în sezonul rece am scris în materialul despre ritmul circadian și ceasul biologic toamna.

De ce contează ambele extreme

Studiul nu arată de ce somnul prea scurt sau prea lung se asociază cu valori metabolice mai slabe, dar există explicații plauzibile. Somnul insuficient crește nivelul hormonilor de stres, precum cortizolul, favorizează inflamația și perturbă semnalele de foame și de sațietate. Acestea pot duce la creștere în greutate și la rezistență la insulină.

În cazul somnului prelungit, în spate ar putea sta probleme încă nedescoperite, precum depresia sau tulburările de somn. Activitatea fizică redusă ar putea conta și ea, deoarece cei care dorm mai mult sunt, de regulă, mai puțin activi.

Limitele studiului

Studiul este observațional, deci nu poate stabili cauza. Durata somnului se bazează pe informațiile furnizate chiar de participanți. Autorii descriu rezultatele drept corelaționale și spun că ele pot orienta specialiștii în îngrijirea pacienților.

Cinci obiceiuri pentru un somn odihnitor

Materialul Digi24, care a reluat studiul, enumeră câteva sfaturi generale. Ele nu provin din cercetare, ci din recomandări obișnuite de igienă a somnului:

  • renunțarea la ecrane cu o oră înainte de culcare, pentru că lumina albastră perturbă producția de melatonină;
  • evitarea cofeinei după-amiaza, iar alcoolul, chiar dacă ajută la adormire, afectează calitatea somnului;
  • un dormitor întunecat, liniștit și răcoros;
  • evitarea efortului intens cu puțin timp înainte de culcare, dar mișcare în timpul zilei;
  • ore regulate de culcare și de trezire, inclusiv în weekend.

Alte idei pentru serile dinaintea somnului găsești în materialul despre igiena somnului și greșelile frecvente de seară. Persoanele cu probleme persistente de somn sau cu diabet ar trebui să discute cu medicul.

Surse: Digi24; studiul publicat în BMJ Open Diabetes Research & Care; comunicatul BMJ Group; HealthDay. Foto: Szűcs László / Unsplash, via Wikimedia Commons (CC0).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.