Sănătate

Studiu de 12 ani leagă brânza de un declin cerebral lent

Un studiu pe 1.647 de adulți asociază brânza cu un declin cerebral mai lent în 12 ani. Autorii cer prudență la interpretarea rezultatelor.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Platou cu brânzeturi tăiate cubulețe și felii, așezat pe o tablă neagră, cu rozmarin și un cuțit pentru brânză (Foto: Andrea Goh / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)
Platou cu brânzeturi tăiate cubulețe și felii, așezat pe o tablă neagră, cu rozmarin și un cuțit pentru brânză (Foto: Andrea Goh / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)

Un studiu desfășurat pe parcursul a 12 ani, la 1.647 de adulți din Statele Unite, a legat consumul mai mare de brânză de un ritm mai lent al îmbătrânirii creierului. Persoanele care mâncau mai multă brânză au pierdut mai încet volum în zone cerebrale importante, inclusiv în hipocamp, regiunea implicată în memorie. Analiza a apărut în 2026 în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și a fost relatată de Digi24. Autorii spun că datele nu arată că brânza protejează creierul.

Cum a fost făcut studiul

Cine au fost participanții

Datele vin din Framingham Heart Study Offspring, un proiect american de lungă durată dedicat sănătății inimii. Cercetătorii au analizat 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, cu o medie de aproximativ 60 de ani la început. La prima investigație cerebrală, niciunul nu avea demență sau antecedente de accident vascular cerebral.

Participanții au făcut cel puțin două scanări RMN ale creierului, între 1999 și 2019. Urmărirea a durat, în medie, aproximativ 12 ani. Echipa a măsurat volumul total al creierului, al materiei cenușii, al materiei albe și al hipocampului.

Cum a fost evaluată alimentația

Obiceiurile alimentare au fost stabilite prin chestionare. Cercetătorii au calculat apoi un scor de respectare a dietei MIND, un regim care combină principiile dietei mediteraneene cu cele ale dietei DASH, folosită împotriva hipertensiunii. Dieta recomandă legume cu frunze verzi, fructe de pădure, nuci, pește și carne de pasăre. Ea limitează carnea roșie, dulciurile, alimentele prăjite, untul și brânza.

Ce au găsit cercetătorii în cazul brânzei

Analiza alimentelor luate separat a produs câteva rezultate neașteptate. Un consum mai mare de brânză a fost asociat cu un declin cerebral structural mai lent, adică o scădere mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului. Aceiași participanți au avut și o extindere mai lentă a ventriculelor, cavitățile cu lichid din creier, care se măresc pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.

În plus, ei au prezentat mai puține hiperintensități ale substanței albe. Acestea sunt modificări vizibile la RMN, care pot indica afectarea țesutului cerebral.

Rezultatul contrazice schema dietei MIND, în care brânza este un aliment de limitat. Hui Chen, unul dintre autori, a precizat, potrivit relatărilor din presa americană, că nu interpretează datele ca dovadă că brânza ar proteja creierul.

Dieta MIND, rezultatele principale

Concluzia centrală a lucrării privește dieta în ansamblu, nu un singur aliment. Fiecare creștere cu trei puncte a scorului MIND a fost asociată cu o pierdere cu 0,279 cm³ pe an mai lentă de materie cenușie. Cercetătorii o descriu ca pe o reducere de aproximativ 20% a declinului legat de vârstă, echivalentă cu circa 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată.

Aceeași creștere a scorului a corespuns unei extinderi mai lente a ventriculelor, cu 8% mai puțină pierdere de țesut și aproximativ un an de îmbătrânire întârziată. Cifrele descriu diferențe statistice la RMN. Ele nu înseamnă că dieta prelungește viața sau că „întinerește” creierul.

Studiul a mai găsit asocieri favorabile pentru fructele de pădure și carnea de pasăre. Dulciurile și alimentele prăjite au fost legate de pierderi mai mari de volum cerebral. Cerealele integrale, recomandate de dieta MIND, au fost asociate cu unele modificări nefavorabile, un rezultat pe care autorii nu îl explică.

De ce cercetătorii cer prudență

Un studiu observațional, nu o dovadă de cauzalitate

Cercetarea urmărește oameni în viața obișnuită, fără să le schimbe alimentația. Ea poate arăta corelații, dar nu poate dovedi că un aliment provoacă un efect. Diferențele pot veni și din alți factori, de la ereditate la stilul de viață.

Limite ale datelor

Dieta a fost raportată de participanți, iar răspunsurile pot conține erori. Autorii nu au putut stabili dacă obiceiurile au rămas aceleași în ultimii ani de monitorizare. Mai mult, un studiu randomizat anterior, desfășurat pe trei ani, nu a găsit un avantaj statistic clar al dietei MIND față de grupul de control.

Studiul nu a stabilit nici o cantitate de brânză care ar putea fi benefică. Nici nu a arătat că brânza reduce riscul de demență.

Ce rămâne pentru cititori

Lucrarea nu este un motiv să mărești porțiile de brânză. Ea sugerează că legătura dintre alimentație și sănătatea creierului este mai complexă decât arată recomandările generale. Potrivit Digi24, asocierile dintre dieta MIND și un creier mai puțin afectat au fost mai clare la participanții activi fizic și fără exces de greutate. Contează deci ansamblul obiceiurilor, nu un aliment-minune.

Pentru context, alimentele pentru memorie, între ce e dovedit și ce nu, au fost analizate recent pe Semnal. Tema memoriei devine tot mai importantă în sănătatea publică: declinul memoriei ar putea începe încă din vârsta mijlocie, iar cazurile de Alzheimer s-au dublat în România în zece ani.

Orice schimbare majoră de alimentație, mai ales în prezența unor boli cronice, se discută cu medicul sau cu un nutriționist.

Sursă principală: Digi24, pe baza studiului publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry (DOI 10.1136/jnnp-2025-336957). Cifrele au fost confruntate cu relatările CNN și News-Medical.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.