Numărul de cazuri noi de boală Alzheimer raportate în România s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Specialiștii recomandă atenție la simptomele precoce și, în anumite situații, o evaluare medicală chiar înainte de vârsta de 55 de ani.
12.173 de cazuri noi, raportate în 2025
Potrivit INSP, medicii de familie au raportat în anul 2025 un număr de 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer, dublu față de anul 2014. Instituția atrage atenția că numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, întrucât numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt depistate abia în stadii avansate.
Datele arată și că incidența bolii este mai mare în rândul femeilor comparativ cu bărbații, precum și în mediul urban față de mediul rural - diferențe explicate parțial printr-un acces mai bun la servicii medicale în orașe. Potrivit estimărilor Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței în România ar urma să crească semnificativ, de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.
O problemă globală în creștere
La nivel mondial, peste 57 de milioane de oameni sunt afectați de demență, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Peste 60% dintre persoanele estimate a avea demență trăiesc în țări cu venituri mici și medii, iar aproximativ 85% dintre cei diagnosticați nu au acces la servicii de sprijin după stabilirea diagnosticului.
Numărul global al persoanelor cu demență este estimat să ajungă la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050. Boala Alzheimer, care are o pondere de 60-70% din totalul formelor de demență, este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, urmând să devină a treia cauză principală până în 2040.
Simptomele precoce, ușor de trecut cu vederea
Deși vârsta înaintată rămâne cel mai cunoscut factor de risc, boala poate da primele semne cu mult înainte de pragul de 65 de ani. Printre factorii de risc suplimentari se numără istoricul familial, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2 și nivelurile ridicate de colesterol.
