Un indice de masă corporală (IMC) ridicat, menținut ani la rând, este asociat cu un declin mai rapid al memoriei la adulții de peste 50 de ani, arată un studiu al Universității din Georgia (UGA), din Statele Unite. Cercetătorii au analizat datele a 8.252 de participanți, adunate pe parcursul a 24 de ani, iar legătura a fost mai clară în cazul persoanelor de peste 65 de ani.
Ce arată studiul despre greutate și memorie
Lucrarea a fost publicată la 27 februarie 2026 în revista științifică Journal of Neurology, sub titlul „Association between cumulative average BMI and cognitive decline: a 24-year cohort study”. Universitatea a prezentat rezultatele publicului larg în luna mai, printr-un comunicat semnat de Leigh Hataway. Autorul principal este Suhang Song, profesor asistent la Colegiul de Sănătate Publică al UGA.
Echipa a folosit datele din Health and Retirement Study, un studiu reprezentativ la nivel național, care a urmărit adulți americani între 1996 și 2020. La început, toți cei 8.252 de participanți erau sănătoși din punct de vedere cognitiv. Vârsta medie era de 59 de ani, iar 58,2% dintre ei erau femei. Perioada medie de urmărire a fost de 17,5 ani.
Rezultatele arată că oamenii cu IMC mai mare în timp au pierdut mai repede din memorie, din funcțiile executive și din performanța cognitivă generală. Potrivit universității, fiecare unitate în plus a indicelui a fost asociată cu un declin mai accentuat decât cel obișnuit la vârstnici.
Ce sunt funcțiile executive
Termenul desemnează abilitățile de care depindem zilnic: concentrarea, planificarea, organizarea sarcinilor și reglarea emoțiilor. Declinul lor poate îngreuna treptat activitățile obișnuite, chiar și atunci când memoria pare intactă.
De ce contează media pe termen lung
Cercetătorii nu s-au uitat la o singură cântărire. Ei au calculat un IMC mediu cumulat, adică media valorilor înregistrate de-a lungul întregii perioade de urmărire. Explicația este că expunerea îndelungată la un exces de greutate poate conta mai mult decât o valoare izolată, măsurată la un control.
În analiză au fost luate în calcul și alți factori, precum caracteristicile sociodemografice, stilul de viață și bolile asociate. Astfel, autorii au încercat să separe efectul greutății de cel al altor diferențe dintre participanți.
Efectul, cel mai puternic după opt ani
Legătura dintre IMC și declinul cognitiv a fost cea mai puternică la opt ani după începutul urmăririi. În plus, adulții de peste 65 de ani au avut un declin mai pronunțat decât cei între 50 și 65 de ani. Concluzia autorilor este că monitorizarea greutății pe termen lung ar trebui să facă parte din evaluarea sănătății cognitive.
Cum ar putea afecta kilogramele în plus creierul
Mecanismele exacte nu sunt încă lămurite. Cercetătorii cred că este probabil ca excesul de greutate să favorizeze inflamația, să reducă irigarea cu sânge și să ducă la rezistență la insulină. Aceste procese ar putea crește riscul de tulburări cognitive, de boală Alzheimer și de alte forme de demență.
În limbaj medical, obezitatea începe la un IMC de cel puțin 30. Supragreutatea acoperă valorile de la 25 până sub 30. Semnal a relatat și un alt studiu, potrivit căruia declinul memoriei ar putea începe încă de la vârsta mijlocie, ceea ce arată cât de devreme poate conta stilul de viață.
Ce nu demonstrează cercetarea
Studiul este observațional. El arată o asociere între greutate și declin cognitiv, dar nu dovedește că kilogramele în plus provoacă direct pierderea memoriei. Mesajul nu este că IMC-ul decide viitorul cuiva, ci că greutatea este un factor de risc pe care îl putem influența.
Există și o dezbatere despre cât de complet descrie IMC-ul obezitatea. Unii specialiști propun o definiție mai largă, care ia în calcul circumferința taliei și bolile asociate excesului de greutate. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), aproximativ doi din cinci americani sunt obezi dacă se ia în calcul doar IMC-ul. Cu definiția extinsă, proporția ar urca la 75%.
Datele provin dintr-o populație americană, așa că rezultatele nu pot fi transpuse automat la alte țări fără cercetări locale.
Greutatea, un factor care poate fi modificat
Partea încurajatoare a studiului ține de prevenție. Suhang Song susține că oamenii care își gestionează greutatea pot reduce semnificativ ritmul declinului cognitiv în doar doi ani. „Asta face din IMC unul dintre cei mai ușor de modificat factori de risc”, a spus ea, citată de comunicatul UGA.
Miza este mare. Peste 7 milioane de americani trăiesc cu demență, iar cercetătorii estimează că numărul lor s-ar putea dubla până în 2050. Nu există tratamente care să vindece boala, de aceea specialiștii insistă pe identificarea factorilor de risc pe care îi putem influența.
Și în România subiectul are greutate: Semnal a scris că numărul cazurilor de Alzheimer s-a dublat în zece ani. Pe lângă greutate, și alimentația este studiată ca factor de protecție: un studiu de 12 ani a legat consumul de brânză de un declin cerebral mai lent.
Relatările despre studiu vorbesc despre o gestionare constantă a greutății, în limite sigure din punct de vedere medical, nu despre soluții rapide. Orice schimbare de regim sau de stil de viață se discută cu medicul de familie.
Surse: Journal of Neurology (DOI 10.1007/s00415-026-13696-2), Universitatea din Georgia, Știrile ProTV.
