Internațional

Myanmar, primul stat găsit responsabil de genocid la Haga

Curtea Internațională de Justiție a decis, cu nouă voturi la șase, că Myanmarul a comis genocid împotriva rohingya în 2016 și 2017. Este prima dată când instanța ONU găsește un stat direct responsabil de genocid.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Tabăra de refugiați Kutupalong, districtul Cox's Bazar, Bangladesh. Foto: John Owens / VOA, domeniu public (martie 2017)
Tabăra de refugiați Kutupalong, districtul Cox's Bazar, Bangladesh. Foto: John Owens / VOA, domeniu public (martie 2017)

Curtea Internațională de Justiție a decis joi, la Haga, că Myanmarul a comis genocid împotriva minorității musulmane rohingya în operațiunile militare din 2016 și 2017. Verdictul, adoptat cu nouă voturi la șase, este primul din istoria instanței ONU prin care un stat este găsit direct responsabil pentru crima considerată cea mai gravă în dreptul internațional.

Președintele Curții, judecătorul japonez Yuji Iwasawa, a citit hotărârea timp de mai bine de două ore, în Marea Sală de Justiție a Palatului Păcii. Decizia încheie un proces de șapte ani, deschis în noiembrie 2019 de Gambia, cu sprijinul Organizației Cooperării Islamice.

Ce a stabilit Curtea

Judecătorii au constatat că forțele de securitate birmaneze au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă și i-au atacat pe oameni chiar în timp ce fugeau spre Bangladesh. Potrivit lui Iwasawa, probele indică aproximativ 10.000 de morți.

Crimele în masă nu sunt însă suficiente, singure, pentru o asemenea calificare. Convenția din 1948 cere dovada intenției de a distruge, în tot sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. Curtea a considerat că singura concluzie rezonabilă care se poate trage din ansamblul probelor este tocmai intenția de a distruge o parte substanțială a populației rohingya din nordul statului Rakhine.

Violența sexuală a cântărit greu în această concluzie. Instanța a reținut că armata a folosit-o pentru a afecta fizic și psihic capacitatea comunității de a avea copii, într-o societate în care victimele violului sunt stigmatizate. S-au adăugat alte măsuri impuse de stat pentru a limita nașterile, precum plafonul de doi copii pentru familiile rohingya.

Argumentul antiterorist, respins

Myanmarul a susținut constant că a răspuns atacurilor comise de Armata Salvării Rohingya din Arakan (ARSA) asupra unor posturi de poliție. Judecătorii nu au acceptat teza unor simple operațiuni antiteroriste și nici varianta mai blândă, potrivit căreia scopul ar fi fost doar pedepsirea sau strămutarea forțată a populației.

Curtea a stabilit și că statul birman și-a încălcat obligațiile de a preveni genocidul și de a-i pedepsi pe vinovați. Autoritățile ar fi trebuit să vadă pericolul, a arătat instanța, din momentul în care civili înarmați s-au alăturat campaniei militare.

Reparații și dreptul la întoarcere

Hotărârea nu se oprește la constatarea vinovăției. Myanmarul este obligat să repare răul făcut, iar președintele Curții a enumerat forme concrete. Refugiații trebuie să se poată întoarce în siguranță la casele lor, bunurile pierdute trebuie restituite sau înlocuite, iar supraviețuitorii au dreptul la sprijin pentru recuperarea fizică și psihică. Acolo unde este posibil și potrivit, Myanmarul trebuie să facă eforturi să despăgubească victimele sau apropiații acestora.

Pentru oamenii din tabere, miza este cât se poate de concretă. Peste 730.000 de rohingya au fugit în Bangladesh după represiunea din 2017, iar aproximativ 1,2 milioane trăiesc astăzi în taberele din districtul Cox's Bazar, potrivit ONU. În Myanmar ar mai fi rămas, după estimările citate de The Guardian, mai puțin de 600.000.

Curtea nu are mijloace proprii prin care să-și impună hotărârile. Verdictul este însă definitiv și obligatoriu, iar dacă Myanmarul nu îl respectă, Gambia poate cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU.

Un precedent urmărit atent

Curtea a mai judecat pe fond doar două cazuri de genocid, ambele legate de războaiele din fosta Iugoslavie. În 2007, Serbia a fost găsită responsabilă pentru că nu a prevenit masacrul de la Srebrenica și nu i-a pedepsit pe vinovați, fără să i se atribuie direct crima. În 2015, instanța a respins acuzațiile reciproce ale Croației și Serbiei.

Felul în care judecătorii au cântărit acum intenția genocidară va fi studiat cu atenție în alte dosare aflate pe rolul Curții, în primul rând în cel deschis de Africa de Sud împotriva Israelului pentru războiul din Gaza. Pe același subiect, Germania se apără la aceeași instanță într-un caz deschis de Nicaragua, care o acuză că ar fi facilitat un genocid în Gaza prin sprijinul acordat Israelului, acuzație respinsă de Berlin. Este, alături de Franța, Regatul Unit, Canada și Țările de Jos, unul dintre cele unsprezece state care au intervenit în procesul Myanmarului ca să-și expună interpretarea Convenției.

Generalul de atunci, președintele de azi

Curtea Internațională de Justiție judecă state, nu persoane. Răspunderea individuală ține de alte tribunale, iar numele care revine cel mai des este cel al lui Min Aung Hlaing. Generalul conducea armata în timpul campaniei din 2016 și 2017, a preluat puterea prin lovitura de stat din 2021 și a fost ales în aprilie președinte de parlamentul dominat de militari.

Pe numele său există, la Curtea Penală Internațională, o cerere de mandat de arestare pentru deportarea și persecutarea rohingya, fapte calificate drept crime împotriva umanității. Între timp, războiul civil izbucnit după lovitura de stat a împins situația drepturilor omului din Myanmar la un nou minim, potrivit ONU.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.