Curtea Internațională de Justiție a decis joi, la Haga, că Myanmarul a comis genocid împotriva minorității musulmane rohingya în operațiunile militare din 2016 și 2017. Verdictul, adoptat cu nouă voturi la șase, este primul din istoria instanței ONU prin care un stat este găsit direct responsabil pentru crima considerată cea mai gravă în dreptul internațional.
Președintele Curții, judecătorul japonez Yuji Iwasawa, a citit hotărârea timp de mai bine de două ore, în Marea Sală de Justiție a Palatului Păcii. Decizia încheie un proces de șapte ani, deschis în noiembrie 2019 de Gambia, cu sprijinul Organizației Cooperării Islamice.
Ce a stabilit Curtea
Judecătorii au constatat că forțele de securitate birmaneze au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă și i-au atacat pe oameni chiar în timp ce fugeau spre Bangladesh. Potrivit lui Iwasawa, probele indică aproximativ 10.000 de morți.
Crimele în masă nu sunt însă suficiente, singure, pentru o asemenea calificare. Convenția din 1948 cere dovada intenției de a distruge, în tot sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. Curtea a considerat că singura concluzie rezonabilă care se poate trage din ansamblul probelor este tocmai intenția de a distruge o parte substanțială a populației rohingya din nordul statului Rakhine.
Violența sexuală a cântărit greu în această concluzie. Instanța a reținut că armata a folosit-o pentru a afecta fizic și psihic capacitatea comunității de a avea copii, într-o societate în care victimele violului sunt stigmatizate. S-au adăugat alte măsuri impuse de stat pentru a limita nașterile, precum plafonul de doi copii pentru familiile rohingya.
Argumentul antiterorist, respins
Myanmarul a susținut constant că a răspuns atacurilor comise de Armata Salvării Rohingya din Arakan (ARSA) asupra unor posturi de poliție. Judecătorii nu au acceptat teza unor simple operațiuni antiteroriste și nici varianta mai blândă, potrivit căreia scopul ar fi fost doar pedepsirea sau strămutarea forțată a populației.
Curtea a stabilit și că statul birman și-a încălcat obligațiile de a preveni genocidul și de a-i pedepsi pe vinovați. Autoritățile ar fi trebuit să vadă pericolul, a arătat instanța, din momentul în care civili înarmați s-au alăturat campaniei militare.
Reparații și dreptul la întoarcere
Hotărârea nu se oprește la constatarea vinovăției. Myanmarul este obligat să repare răul făcut, iar președintele Curții a enumerat forme concrete. Refugiații trebuie să se poată întoarce în siguranță la casele lor, bunurile pierdute trebuie restituite sau înlocuite, iar supraviețuitorii au dreptul la sprijin pentru recuperarea fizică și psihică. Acolo unde este posibil și potrivit, Myanmarul trebuie să facă eforturi să despăgubească victimele sau apropiații acestora.




