Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) derulează, în perioada septembrie-octombrie 2026, campania națională de informare „Promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice”. Inițiativa pornește de la date îngrijorătoare: mai puțin de 2 din 10 elevi de liceu din România ating nivelul de activitate fizică recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar cel puțin un copil din zece, cu vârsta între 7 și 9 ani, este obez.
Ce arată datele despre copii și liceeni
Potrivit INSP, în majoritatea țărilor din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv în România, cel puțin un copil din zece, cu vârsta între 7 și 9 ani, este obez. Situația nu se îmbunătățește odată cu vârsta: mai puțin de 2 din 10 elevi de liceu ajung la cele 60 de minute de activitate fizică zilnică recomandate de OMS.
Aproximativ 40% dintre adolescenți consumă fructe și legume cel puțin o dată pe zi, deși recomandarea OMS este de minimum 400 de grame zilnic. INSP mai notează diferențe pe vârstă și gen: activitatea fizică scade pe măsură ce copiii cresc, iar fetele raportează un nivel de mișcare mai redus decât băieții.
Tema obezității infantile a fost documentată recent și de un alt raport al institutului, care arăta că 32% dintre copiii de 8 ani au exces de greutate, o cifră ce confirmă tendința semnalată acum de noua campanie.
De ce contează alimentația echilibrată și mișcarea
INSP explică fenomenul prin schimbările din producția și sistemele alimentare, urbanizarea accelerată și transformarea stilului de viață. Oamenii, la orice vârstă, consumă tot mai frecvent alimente procesate și ultraprocesate, bogate în grăsimi nesănătoase, zaharuri libere și sare, în timp ce consumul de fructe, legume și fibre rămâne insuficient.
Activitatea fizică regulată sprijină sănătatea fizică și mintală și menține starea generală de bine, arată institutul. În schimb, sedentarismul și nivelul redus de mișcare rămân factori de risc importanți pentru bolile netransmisibile. Combinația dintre inactivitate, timpul îndelungat petrecut în poziție șezând și alimentația nesănătoasă crește prevalența obezității și pune presiune tot mai mare pe sistemul de sănătate.
Recomandările campaniei, pe grupe de vârstă
Copii, adolescenți și familii
Prima direcție a campaniei vizează conștientizarea copiilor, adolescenților și familiilor cu privire la efectele benefice ale alimentației sănătoase și ale mișcării regulate. INSP subliniază că adoptarea unor obiceiuri sănătoase în familie și încurajarea copiilor să fie activi reprezintă o investiție în sănătatea lor prezentă și viitoare. Măsuri similare au fost testate deja la nivel local, printr-o campanie derulată în Ilfov pentru prevenirea diabetului în rândul elevilor.
Angajații cu activitate de birou
A doua componentă se adresează angajaților cu activitate sedentară, ale căror obiceiuri alimentare sunt influențate frecvent de lipsa timpului, accesul facil la alimente ultraprocesate și stresul profesional. Potrivit INSP, persoanele cu activitate predominant sedentară la locul de muncă au un risc mai mare de mortalitate de orice cauză și de mortalitate prin boli cardiovasculare, comparativ cu cele care se mișcă în timpul programului. Alegerea unor alimente nutritive, hidratarea corespunzătoare, pauzele active și reducerea timpului petrecut continuu în poziție șezând pot îmbunătăți starea de sănătate.
Persoanele de peste 65 de ani
Ultima direcție vizează persoanele de peste 65 de ani, la care necesarul energetic poate scădea odată cu vârsta, dar nevoia de alimente cu valoare nutritivă ridicată rămâne aceeași. Activitatea fizică regulată, adaptată posibilităților individuale, contribuie la menținerea mobilității și a independenței funcționale, la prevenirea bolilor cronice și la reducerea riscului de căderi. INSP atrage atenția că, în România, doar aproximativ unul din doi vârstnici respectă recomandările OMS privind mișcarea.
Sloganul și obiectivele campaniei
Campania se desfășoară sub sloganul „Alegeri sănătoase azi, o viață mai bună mâine!” și își propune să crească numărul persoanelor informate cu privire la calitatea și cantitatea alimentelor consumate, precum și la nivelurile de activitate fizică recomandate în funcție de vârstă. Un raport recent despre prevenția sănătății copiilor arată că astfel de intervenții funcționează mai bine atunci când implică deopotrivă familia, școala și autoritățile locale.
INSP transmite că schimbările durabile în obiceiurile alimentare și de mișcare nu țin doar de responsabilitatea individuală, ci necesită implicarea mai multor instituții și organizații, de la sistemul de educație până la angajatori și autoritățile de sănătate publică.
