Tot mai mulți copii și adolescenți din România se confruntă cu exces de greutate, iar principalele cauze rămân alimentația bazată pe fast-food și dulciuri, combinată cu lipsa activității fizice. Datele publicate recent de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată că aproape o treime dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau obezi, iar situația nu este mult mai bună la celelalte grupe de vârstă școlară.
Pe fondul acestor cifre, INSP derulează în septembrie și octombrie o campanie națională de informare despre alimentația sănătoasă și activitatea fizică, adresată în special familiilor cu copii.
Cât de răspândit este excesul de greutate la copii
Potrivit studiului european COSI (European Childhood Obesity Surveillance Initiative), coordonat de Organizația Mondială a Sănătății și implementat în România de INSP, 27,5% dintre copiii de 7 ani și 32% dintre cei de 8 ani sunt fie supraponderali, fie obezi. Pentru grupa de vârstă 7-9 ani, procentele diferă ușor între sexe: 32% dintre băieți și 28% dintre fete au exces de greutate.
La nivel internațional, Atlasul Mondial al Obezității estimează că România are peste 765.000 de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani afectați de suprapondere sau obezitate. Organizația World Obesity Federation a avertizat deja că numărul copiilor obezi la nivel global ar putea ajunge la 227 de milioane până în 2040, iar România urmează un trend similar celui global.
Fast-food, dulciuri și mese sărite de dimineață
Obiceiurile alimentare ale copiilor și adolescenților explică, în mare parte, aceste cifre. Doar aproximativ 40% dintre adolescenți consumă fructe și legume cel puțin o dată pe zi, deși Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 400 de grame zilnic.
În plus, unul din patru băieți și una din cinci fete nu iau micul dejun cu cereale, iar același procent mănâncă fast-food de mai multe ori pe săptămână. Specialiștii INSP subliniază că aceste tipare alimentare se formează de timpuriu și se mențin adesea până la vârsta adultă, dacă nu sunt corectate în familie.
Ce spun copiii despre propriile obiceiuri
În reportajele realizate în școli, mulți elevi recunosc că preferă mâncarea rapidă în locul unei alimentații echilibrate. O adolescentă a povestit că a ajuns la peste 100 de kilograme din cauza fast-food-ului și a dulciurilor, iar acum urmează un tratament pentru a slăbi, cu rezultate vizibile în ultimele luni.
Lipsa mișcării, al doilea factor de risc major
Pe lângă alimentație, sedentarismul contribuie decisiv la creșterea în greutate. Potrivit INSP, cel puțin un copil de 7-9 ani din zece este obez, iar mai puțin de doi din zece elevi de liceu ating nivelul de activitate fizică recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, adică minimum 60 de minute pe zi.
