Un document rusesc datat 10 noiembrie, care ar stabili condițiile Moscovei pentru încheierea războiului din Ucraina, cere Marii Britanii să renunțe la protecția nucleară oferită aliaților europeni. Cererea apare, potrivit presei, alături de retragerea NATO la pozițiile din 1997 și oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev. Kremlinul a negat că ar fi cerut ieșirea Finlandei din NATO, iar liderii europeni spun că securitatea continentului nu este de negociat cu Rusia.
Informațiile provin din relatări ale Telegraph, New York Times și Bild, citate de Adevărul și de alte publicații. Documentul nu a fost publicat oficial, iar Semnal nu l-a văzut.
Ce ar conține documentul
Potrivit Telegraph, hârtia reprezintă poziția președintelui Vladimir Putin pentru negocieri mediate de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff. Discuțiile au loc la Abu Dhabi.
Printre condiții, citate de mai multe publicații, se numără:
retragerea trupelor NATO din Europa de Est și din statele baltice;
revenirea Alianței la pozițiile din 1997, înainte de extinderea spre est;
un angajament ca NATO să nu trimită militari în Ucraina;
încetarea livrărilor de arme și echipamente militare occidentale către Ucraina;
interzicerea aderării Ucrainei la NATO;
renunțarea Marii Britanii și a Franței la protecția nucleară oferită altor state europene;
încheierea aranjamentelor de partajare nucleară din NATO.
În schimb, potrivit The Week și Telegraph, Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană, fără acces la politica de apărare comună. Rusia ar retrage armele nucleare și rachetele cu rază intermediară din Belarus și ar păstra teritoriile ucrainene ocupate.
Bild a scris separat că Moscova cere ieșirea Finlandei din NATO. Semnal a relatat despre acest subiect în articolul Rusia ar cere ieșirea Finlandei din NATO, scrie Bild.
Ce spune Kremlinul
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu au fost prezentate asemenea condiții și că ieșirea Finlandei din NATO nu a fost discutată, potrivit Kyiv Post. Potrivit presei ucrainene, el a spus și că Rusia insistă pe garanții scrise privind neextinderea NATO spre est.
Cererile seamănă cu proiectele de tratat pe care Moscova le-a prezentat în decembrie 2021, respinse de Occident cu două luni înainte de invazia la scară largă. Despre o cerere similară, Semnal a mai scris în articolul Rusia ar cere NATO să revină la prezența din 1997.
Reacțiile europene
Premierul britanic Andy Burnham a respins joi, 12 noiembrie, ideea ca viitorul arhitecturii de securitate europene să fie inclus în negocierile cu Rusia. El a spus că „nu este negociabil” și că Europa trebuie să decidă singură aranjamentele sale de securitate.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a spus la reuniunea informală a Consiliului European de la Dublin că arhitectura de securitate a Europei nu este deschisă negocierii. Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat, potrivit AFP, că Rusia nu este într-o poziție în care să facă cereri de securitate Europei. Finlanda a exclus orice discuție despre calitatea ei de membru NATO.
Ce înseamnă pentru România
Printre statele care au aderat la NATO după 1997 se numără și România, alături de Polonia, Ungaria și țările baltice. Adevărul scrie că ele ar putea pierde o parte din protecția oferită de prezența militară a Alianței dacă propunerile rusești ar fi acceptate. Liderii europeni citați mai sus au respins ideea includerii acestor teme în negocieri.
Ce nu se știe încă
Nu se știe dacă documentul reprezintă poziția oficială finală a Rusiei sau un punct de pornire în negocieri. Kremlinul nu a confirmat conținutul în forma raportată de presă. Nu este clar nici cum au reacționat oficial mediatorii americani și nici dacă vor exista noi runde de discuții.
