Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei Prim-Ministrului în Guvernul Bolojan și coordonatorul național al programului SAFE în acel mandat, a reacționat la decizia Curții Constituționale privind OUG nr. 38/2026. Într-o postare pe Facebook, el susține că actul normativ a fost numit greșit „Ordonanța SAFE” și că programul european de înzestrare a armatei își continuă cursul fără pierderi de bani.
Ce a decis Curtea Constituțională
CCR a constatat joi, 22 octombrie, cu cinci voturi la patru, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu OUG 38/2026. Sesizarea a venit de la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a reclamat că ordonanța, datată 4 mai, a fost trimisă spre publicare după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. Actul a apărut în Monitorul Oficial pe 8 mai. Cazul a trecut prin mai multe termene, după ce CCR a amânat de mai multe ori dosarul ordonanței SAFE.
Potrivit Constituției, un guvern demis se limitează la administrarea curentă a treburilor publice, fără competență de legiferare delegată. Curtea a amânat însă pronunțarea pe sesizarea separată a Avocatului Poporului, depusă pe 12 mai, care vizează constituționalitatea propriu-zisă a ordonanței. Constatarea conflictului nu echivalează, prin ea însăși, cu declararea OUG 38/2026 ca neconstituțională, iar legea de aprobare a ordonanței se află în procedură legislativă la Camera Deputaților. Am explicat separat ce se întâmplă cu contractele după decizia CCR pe SAFE.
Argumentul lui Jurca: SAFE are alt temei legal
Jurca afirmă că OUG 38/2026 reglementează în principal alte măsuri pentru industria de apărare și că implementarea SAFE se sprijină pe OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026. Legea de aprobare a acesteia din urmă a trecut de controlul CCR pe 4 iunie 2026, când judecătorii au respins, cu opt voturi la unul, obiecția formulată de 53 de deputați AUR, SOS, PACE și neafiliați.
„România nu pierde niciun ban”, a scris Jurca, adăugând că achizițiile de echipamente și investițiile în industria de apărare vor continua. Pe aceeași linie s-a situat și fostul ministru al Apărării Radu Miruță, care a declarat la Europa FM că mecanismul SAFE este gestionat prin OUG 62/2025, act pe baza căruia s-au derulat toate procedurile de până acum.
Termenul de trei ani și navele militare
Singura legătură a ordonanței cu SAFE, spune Jurca, ține de modul în care se fac plățile și recepția echipamentelor. Când statul comandă tehnică militară, plătește o parte din bani în avans, iar legea cere ca livrarea să aibă loc în cel mult trei ani. Construcția unei nave militare durează mai mult, oriunde în lume, explică fostul șef al Cancelariei.
Pentru a ilustra problema, Jurca a comparat situația cu un credit pentru o casă: banca acordă avansul doar dacă locuința e gata în șase luni, deși orice constructor are nevoie de cel puțin un an. Rezultatul, în descrierea lui, este că statul are banii și nu poate construi. OUG 38/2026 ridica termenul de la trei la cinci ani, până la încheierea programului SAFE, pentru ca navele comandate să poată fi construite în șantierele navale din România.
Miza este concretă pentru Forțele Navale. La sfârșitul lui mai, Ministerul Apărării Naționale a semnat contracte SAFE în valoare totală de peste 5,68 miliarde de euro fără TVA, printre care un acord de 920 de milioane de euro pentru două nave de patrulare maritimă și două vedete de intervenție pentru scafandri. Flota militară românească are în serviciu multe nave cu o vechime de peste trei decenii.
Jurca își încheie mesajul cu un apel către noul guvern: dacă vrea nave construite în țară prin programul european SAFE, trebuie să modifice legea astfel încât să sprijine producția internă.
Interpretări divergente asupra efectelor
Lectura lui Jurca este contestată de o parte a juriștilor. Fostul judecător CCR Tudorel Toader a susținut la Antena 3 CNN că decizia ar putea avea consecințe majore asupra ordonanței și a măsurilor adoptate în baza ei, accentul căzând pe momentul publicării actului. Am prezentat pe larg cele două tabere, între „pică tot” și „nu se va întâmpla nimic”. Alți comentatori notează că acordul de împrumut SAFE a parcurs o procedură legislativă proprie, separată de OUG 38/2026, astfel că admiterea conflictului nu duce automat la pierderea finanțării sau la anularea contractelor deja semnate.
Efectele concrete vor fi clarificate de motivarea deciziei, care va fi publicată în Monitorul Oficial, și de soluția pe care CCR o va da sesizării Avocatului Poporului. Până atunci, termenul de livrare pentru echipamentele plătite în avans rămâne subiectul pe care noul guvern va trebui să-l lămurească dacă vrea ca navele să fie construite în România.
