Camera Deputaților a aprobat miercuri, 29 iulie, acordul de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană — cel mai mare program de modernizare a Armatei Române de la 1989 încoace. 198 de deputați au votat pentru, 58 împotrivă, 14 s-au abținut, iar unul nu a votat. Votul a avut loc de Ziua Imnului Național.
Proiectul Pl-x 520/2026 aprobă acordul semnat la București pe 12 mai 2026 și la Bruxelles pe 20 și 21 mai, în valoare de 16.680.055.394 de euro. Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată; forul decizional este Senatul, unde proiectul a ajuns în aceeași zi.
O precizare necesară, pentru că cele două se confundă des: legea pentru mecanismul SAFE a fost promulgată de Nicușor Dan în iunie. Ce s-a votat acum este acordul de împrumut propriu-zis — actul fără de care banii nu pot fi trași.
Ce înseamnă, concret, 16,68 miliarde de euro
SAFE — Security Action for Europe — este instrumentul prin care Uniunea Europeană împrumută statele membre pentru investiții urgente în apărare, dintr-un fond total de 150 de miliarde de euro. România are a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia.
Banii nu sunt un cec în alb și nu intră deodată în buget. Planul național transmis Comisiei Europene are trei piloni:
- 9,53 miliarde de euro pentru Ministerul Apărării Naționale — 21 de proiecte de înzestrare, dintre care 10 achiziții în comun cu alte state și 11 individuale: elicoptere H225, radare împreună cu Franța, sisteme antiaeriene care completează Patriot în achiziție comună cu Germania, capabilități navale, drone și muniții la standard NATO;
- 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură de transport cu utilizare duală, civilă și militară — Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, coridoare strategice spre Republica Moldova;
- 2,8 miliarde de euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și protecția civilă.
Condițiile împrumutului:
- o prefinanțare de 15%, circa 2,5 miliarde de euro, devine disponibilă după intrarea în vigoare a acordului;
- prima tragere poate fi cerută în octombrie 2026, iar fondurile pot fi accesate până la 31 decembrie 2030, în tranșe condiționate de jaloane;
- fiecare tranșă are maturitate de 45 de ani și 10 ani de grație, cu dobândă plafonată;
- eligibilitatea cere ca minimum 65% din costul produsului final să provină din statele participante.
Aici stă miezul chestiunii, dincolo de retorică: sunt bani împrumutați la dobândă europeană, nu de pe piețele financiare unde România se finanțează astăzi la unele dintre cele mai scumpe costuri din Uniune. Diferența de dobândă, întinsă pe 45 de ani și pe 16,68 miliarde, nu e un detaliu contabil.
Al doilea motiv ține de calendar, nu de bani. Ministerul Apărării nu poate semna contractele de achiziție înainte de ratificare. Fără lege, nu există contracte; fără contracte, nu există echipament. Iar fereastra se închide în 2030.
Cine a votat împotrivă
Din cei 271 de deputați prezenți, 58 au votat contra:
- AUR — 41 de voturi contra, întregul grup prezent în sală, inclusiv liderul George Simion;
- S.O.S. România — 11 voturi contra, întregul grup prezent;
- Neafiliați — 4 voturi contra: Robert Alecu, Ciprian Ciubuc, Dumitru Coarnă, Radu-Mihail Ionescu;
- PSD — un vot contra: Nicolae-Adrian Bara, singura defecțiune din cel mai numeros grup parlamentar;
- UPR — un vot contra: Raisa Enachi.
Separat, 14 deputați s-au abținut: 12 din grupul UPR (afiliat) — Maria Cernit, Răzvan-Mirel Chiriță, Mădălin-Laurențiu Făget, Anamaria Gavrilă, Bianca-Eugenia Gavrilă, Daniel Grofu, Ancuța-Florina Irimia, Sergiu-Lucian Matei, Dan-Mihai Nicolae, Cristian-Alexandru Popa, Gabriela Porumboiu, Gheorghe-Valentin Răducea — plus doi neafiliați, Dumitrița Albu și Andrei Csillag. Ioana Grosaru, neafiliată, nu a votat.
