Politică

Decizia CCR pe SAFE: ce se întâmplă cu contractele

Decizia CCR privind ordonanța SAFE constată un conflict între Guvern și Parlament, dar nu anulează automat contractele. Ce urmează după votul 5-4.

de Andrei Cristian Mateescu · · Asistat de AI ·

Ciocănel de judecător pe un birou, simbol al unui proces în instanță
Ciocănel de judecător pe un birou, simbol al unui proces în instanță

Curtea Constituțională a admis joi, 22 octombrie, cu 5 voturi la 4, sesizarea lui Sorin Grindeanu și a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Conflictul a fost generat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026, publicată la trei zile după demiterea Guvernului Bolojan. Potrivit Stiripesurse, decizia CCR nu înseamnă automat anularea ordonanței sau a efectelor ei juridice.

Semnal a relatat în aceeași zi admiterea sesizării. Articolul de față explică ce a stabilit Curtea, ce nu a stabilit și cum au ajuns judecătorii la acest verdict, după luni de amânări.

Ce a decis Curtea Constituțională

Președintele Camerei Deputaților a cerut CCR să constate că Guvernul Bolojan și-a depășit competențele după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026. Potrivit HotNews, proiectul ordonanței, adoptat pe 4 mai, a fost modificat chiar în ziua moțiunii, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile de la demitere.

Grindeanu a invocat două motive principale. Primul este că un Guvern demis poate exercita doar atribuții de administrare curentă și nu poate legifera. Al doilea este că prin ordonanță au fost reglementate domenii pentru care existau deja proiecte de lege în Parlament.

O a doua sesizare pe aceeași ordonanță, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată, potrivit HotNews. Informațiile despre vot provin din surse din interiorul CCR, iar motivarea deciziei nu fusese publicată în sursele consultate.

Conflict constatat, nu ordonanță anulată

Diferența este esențială. Într-o procedură de conflict juridic, Curtea nu declară neconstituțională o lege sau o ordonanță. Ea indică ce trebuie făcut pentru a înlătura conflictul dintre două autorități publice. Așa a explicat avocatul Toni Neacșu într-un mesaj pe Facebook, citat de Antena 3.

În opinia lui Neacșu, decizia nu va avea efect asupra contractelor din SAFE, pentru că „ordonanța SAFE nu e legea SAFE”. Stiripesurse notează, în aceeași direcție, că simpla admitere a conflictului nu înseamnă că OUG 38/2026 este anulată sau suspendată automat. Publicația adaugă că acordul de împrumut SAFE a parcurs proceduri legislative proprii, distincte de ordonanță.

Există însă și o lectură prudentă. Clasic Radio citează cifra de peste 9 miliarde de euro pentru contractele deja semnate în programul SAFE și spune că ele ar putea fi puse în pericol de decizie. Programul în ansamblu are o valoare de 16,68 miliarde de euro, potrivit Stiripesurse.

Ce ar însemna o eventuală neconstituționalitate

HotNews descrie și scenariul, diferit, în care CCR ar declara ordonanța neconstituțională. Nici atunci programul european nu ar dispărea, iar contractele semnate nu s-ar anula automat. Multe dintre ele ar fi însă puse în pericol.

Efectul principal ar fi eliminarea, pentru viitor, a unor mecanisme introduse de ordonanță. Prin ele, statul poate exproprie anumite active industriale sau poate prelua participații ori active ale unor companii strategice. În practică, proiectele care depind de aceste mecanisme ar putea fi blocate.

Un dosar cu multe amânări

Sesizarea a fost depusă pe 20 mai, iar Curtea a amânat decizia în mai multe rânduri. Semnal a relatat, printre altele, cum CCR a amânat din nou decizia în iunie și cum cazul a fost amânat și în iulie. Pe 30 septembrie, într-o zi cu vot pentru Guvernul Mureșan, se anunța o decizie pe ordonanță, după cum arată relatarea despre decizia așteptată pe OUG SAFE.

La 7 octombrie, judecătorii au mutat pronunțarea pentru 22 octombrie. În iunie, Curtea respinsese o altă sesizare, privind legea de aprobare a modificărilor aduse ordonanței SAFE, și stabilise că aceasta este constituțională, potrivit Antena 3.

Fostul judecător constituțional Tudorel Toader spusese, înainte de decizie, că nu vede un conflict între Parlament și Guvern. Votul de joi, 5 la 4, arată că a existat o diviziune între judecători.

Ce urmează

De obicei, după o astfel de decizie, Curtea publică motivarea, în care indică măsurile pentru înlăturarea conflictului. Abia atunci se va vedea dacă are consecințe concrete pentru ordonanță, pentru procedurile din Parlament și pentru contractele din programul SAFE.

Până atunci, miza rămâne în dezbatere. Grindeanu a cerut ca Parlamentul să își poată continua procedurile legislative pe domeniile reglementate prin ordonanță, iar Guvernul Bolojan a fost acuzat că a ocolit rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Declarațiile lor sunt poziții politice, iar efectele juridice ale deciziei depind de motivarea Curții.

Sursele relatării: Adevărul, HotNews, Antena 3, Stiripesurse, Capital și Gazeta de Sud.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

  • Coaliția în criză396 de articole

    Tensiunile din coaliția de guvernare, urmărite de redacția Semnal.

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.