Tot mai mulți copii români care se întorc în țară împreună cu familiile se lovesc de o barieră pe care școala o observă greu: limba română scrisă. Un studiu realizat la Iași arată că elevii din diaspora vorbesc, adesea, românește acasă, dar scriu cu dificultate și înțeleg anevoios cerințele din manuale. Cercetătorii propun un program intensiv de patru ore pe zi, timp de două luni, în locul orelor de acomodare de o dată pe săptămână.
Câți copii se întorc în școlile din România
Cifrele diferă în funcție de sursă și de perioada măsurată. Reportajul Digi24 spune că, în ultimii trei ani, aproape 9.000 de copii veniți din Italia, Spania sau Marea Britanie au fost reintegrați în școli. Aceeași relatare menționează însă și aproape 20.000 de copii înscriși în ultimii doi ani, o cifră care nu se potrivește cu prima.
Alte date publice indică ordinul de mărime pe an. Potrivit Ministerului Educației, citat de Edupedu, în 2022 au fost (re)înmatriculați 9.361 de elevi reveniți din străinătate, față de aproximativ 7.000 de cereri în 2018. Europa Liberă, citând Știrile ProTV, vorbește despre 9.700 de elevi din diaspora înscriși în 2024.
Cercetătorul Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași, spune că fenomenul a devenit vizibil mai ales din 2022-2023. El compară situația unui județ care primea câțiva elevi cu cea a unui județ în care apar, brusc, câteva mii.
Unde apar dificultățile
Scrisul, nu vorbitul
La școala gimnazială din Miroslava, județul Iași, învață 17 copii reveniți din diverse țări în ultimii ani. Directoarea Diana Deliu spune că ei înțeleg româna, dar le vine greu să se exprime, să scrie și să priceapă tot ce li se cere la o disciplină.
O adolescentă care a plecat în Marea Britanie la trei ani și a revenit acum doi ani a povestit pentru Digi24 că dictarea a fost greu de urmat. În școala britanică, spune ea, profesorul scrie la tablă, iar elevii copiază. Un alt elev, întors după 12 ani petrecuți la Madrid, a descris România ca pe „o lume complet diferită”.
Studiul REAL, numit „Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate”, ajunge la concluzii similare. Dificultățile se văd mai ales la exprimarea scrisă, la gramatică și la ortografie. Faptul că un copil vorbește româna în bucătărie, în Spania sau în Italia, nu garantează că o poate folosi ca limbă a școlii, explică Cohal.
Teama de greșeli și riscul de retragere
Unii elevi evită să vorbească românește de teamă că vor greși sau că vor fi luați în râs de colegi. Cercetătorul spune că reacția este firească și că nu e vina nici a școlii, nici a elevului. Fără consiliere și dialog cu părinții, însă, dezinteresul se poate transforma în abandon școlar.
Profesoara Mădălina Ungureanu avertizează, în reportajul Digi24, că acești copii pot ajunge suprasolicitați, pentru că trebuie să depună un efort în plus ca să se adapteze. Despre eforturile școlilor de a păstra copiii în sistem a scris și Semnal, în materialul despre cele peste 650 de școli care primesc bani contra abandonului școlar.
Ce nu funcționează acum
Legislația permite organizarea unor grupe de acomodare lingvistică și culturală pentru elevii reveniți. Conform regulamentelor școlare, citate de Edupedu, grupele au în medie 11 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 14.
Cercetarea REAL arată că eficiența lor este redusă. În aceeași grupă ajung copii cu niveluri de la A1 la B2, veniți din sisteme diferite, iar intervenția de o oră pe săptămână nu ajunge pentru recuperare rapidă. Participarea elevilor la aceste ore este, de asemenea, scăzută.




