Educație

Studiu la Iași: elevii din diaspora scriu greu în română

Elevii din diaspora scriu greu în română, arată un studiu din Iași. Cercetătorii propun 4 ore de limbă pe zi, timp de două luni, pentru reintegrare.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Un băiat cu ochelari scrie concentrat într-un caiet, la un birou din lemn, cu o carte deschisă și un teanc de cărți în față
Un băiat cu ochelari scrie concentrat într-un caiet, la un birou din lemn, cu o carte deschisă și un teanc de cărți în față

Tot mai mulți copii români care se întorc în țară împreună cu familiile se lovesc de o barieră pe care școala o observă greu: limba română scrisă. Un studiu realizat la Iași arată că elevii din diaspora vorbesc, adesea, românește acasă, dar scriu cu dificultate și înțeleg anevoios cerințele din manuale. Cercetătorii propun un program intensiv de patru ore pe zi, timp de două luni, în locul orelor de acomodare de o dată pe săptămână.

Câți copii se întorc în școlile din România

Cifrele diferă în funcție de sursă și de perioada măsurată. Reportajul Digi24 spune că, în ultimii trei ani, aproape 9.000 de copii veniți din Italia, Spania sau Marea Britanie au fost reintegrați în școli. Aceeași relatare menționează însă și aproape 20.000 de copii înscriși în ultimii doi ani, o cifră care nu se potrivește cu prima.

Alte date publice indică ordinul de mărime pe an. Potrivit Ministerului Educației, citat de Edupedu, în 2022 au fost (re)înmatriculați 9.361 de elevi reveniți din străinătate, față de aproximativ 7.000 de cereri în 2018. Europa Liberă, citând Știrile ProTV, vorbește despre 9.700 de elevi din diaspora înscriși în 2024.

Cercetătorul Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași, spune că fenomenul a devenit vizibil mai ales din 2022-2023. El compară situația unui județ care primea câțiva elevi cu cea a unui județ în care apar, brusc, câteva mii.

Unde apar dificultățile

Scrisul, nu vorbitul

La școala gimnazială din Miroslava, județul Iași, învață 17 copii reveniți din diverse țări în ultimii ani. Directoarea Diana Deliu spune că ei înțeleg româna, dar le vine greu să se exprime, să scrie și să priceapă tot ce li se cere la o disciplină.

O adolescentă care a plecat în Marea Britanie la trei ani și a revenit acum doi ani a povestit pentru Digi24 că dictarea a fost greu de urmat. În școala britanică, spune ea, profesorul scrie la tablă, iar elevii copiază. Un alt elev, întors după 12 ani petrecuți la Madrid, a descris România ca pe „o lume complet diferită”.

Studiul REAL, numit „Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate”, ajunge la concluzii similare. Dificultățile se văd mai ales la exprimarea scrisă, la gramatică și la ortografie. Faptul că un copil vorbește româna în bucătărie, în Spania sau în Italia, nu garantează că o poate folosi ca limbă a școlii, explică Cohal.

Teama de greșeli și riscul de retragere

Unii elevi evită să vorbească românește de teamă că vor greși sau că vor fi luați în râs de colegi. Cercetătorul spune că reacția este firească și că nu e vina nici a școlii, nici a elevului. Fără consiliere și dialog cu părinții, însă, dezinteresul se poate transforma în abandon școlar.

Profesoara Mădălina Ungureanu avertizează, în reportajul Digi24, că acești copii pot ajunge suprasolicitați, pentru că trebuie să depună un efort în plus ca să se adapteze. Despre eforturile școlilor de a păstra copiii în sistem a scris și Semnal, în materialul despre cele peste 650 de școli care primesc bani contra abandonului școlar.

Ce nu funcționează acum

Legislația permite organizarea unor grupe de acomodare lingvistică și culturală pentru elevii reveniți. Conform regulamentelor școlare, citate de Edupedu, grupele au în medie 11 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 14.

Cercetarea REAL arată că eficiența lor este redusă. În aceeași grupă ajung copii cu niveluri de la A1 la B2, veniți din sisteme diferite, iar intervenția de o oră pe săptămână nu ajunge pentru recuperare rapidă. Participarea elevilor la aceste ore este, de asemenea, scăzută.

Cohal mai spune că legea nu prevede resurse suplimentare pentru școli, în timp ce Republica Moldova a creat un mecanism financiar pentru profesorii care predau limba acestor elevi. Gabriela Haja, cercetător la Academia Română, cere formarea unor cadre didactice specializate în predarea limbii române ca limbă străină și finanțarea unor programe speciale.

Ce propun cercetătorii

O „injecție lingvistică” în primele luni

Proiectul propune patru ore de limba română pe zi, timp de aproximativ două luni, într-o școală de vară sau de iarnă. Orele ar fi ținute de profesori pregătiți să predea româna ca limbă nematernă. Elevii ar învăța și cum să abordeze un manual sau un caiet la materii precum chimia sau fizica.

Intervalul propus pentru programul de vară este 15 iunie - 15 august. Cercetătorii vor să îl testeze anul viitor, într-un proiect-pilot cu Fundația Euroed și Inspectoratul Școlar Județean Iași, la care școlile se pot înscrie voluntar.

Primele 14 zile contează

Un ghid de primire, prezentat la Primăria Iași în fața reprezentanților a aproximativ 50 de școli, propune un traseu de sprijin de 11-12 luni. Primăria ar fi primul punct de contact pentru familii, iar secretariatul școlii ar face înscrierea și echivalarea studiilor.

În primele 14 zile, ghidul prevede testarea nivelului de limbă, o întâlnire cu consilierul școlar, o discuție cu familia, un plan individual de sprijin și un coleg care să îl ajute pe copil să se integreze. Problema învățării nu e însă limitată la acești elevi: potrivit unui alt material Semnal, aproape 4 din 10 elevi se află sub pragul competențelor de bază.

Ce rămâne neclar

Ghidul urmează să fie validat de profesioniști din școli în următorul an, iar eficiența lui nu a fost încă măsurată. Cohal spune că România nu are o metodologie națională pentru testarea nivelului de limbă al elevilor reveniți, iar unele școli își construiesc singure instrumente de evaluare.

Din sursele consultate nu reiese dacă Ministerul Educației intenționează să finanțeze programe intensive sau să schimbe regulile pentru grupele de acomodare. Nici cifra reală a copiilor reintegrați în ultimii ani nu este stabilită clar în relatările publice. Contextul general al anului școlar este descris în materialul Școala începe cu probleme: manuale lipsă, șantiere și profesori.

Surse: Digi24, Radio Iași, Edupedu, Edupedu (grupe de acomodare), Europa Liberă.

Foto: Vitaly Gariev / Unsplash (Licența Unsplash).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.