Educație

UE propune 100 de alianțe școlare noi pe an din 2028

Comisia Europeană a prezentat Pachetul pentru educație și competențe: alianțe școlare transfrontaliere, țintă de sub 15% elevi cu rezultate slabe până în 2030 și 100 de alianțe noi pe an din 2028.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Clădirea Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei Europene, cu un banner albastru mare cu stelele UE pe fațadă, sub cer senin
Clădirea Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei Europene, cu un banner albastru mare cu stelele UE pe fațadă, sub cer senin

Comisia Europeană a prezentat joi, 5 noiembrie, Pachetul european pentru educație și competențe, care include o schemă nouă de cooperare între școli, numită Alianțele Școlare Europene. Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu a transmis că Bruxelles-ul cere statelor membre să trateze educația drept prioritate națională.

Ce sunt alianțele școlare și cum vor funcționa

Alianțele sunt parteneriate pe termen lung între școli și autorități școlare din mai multe state membre. Fiecare alianță va alege cel puțin una dintre cele cinci competențe de bază: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și competențe civice.

Școlile vor compara rezultatele și vor schimba între ele metodele care funcționează, inclusiv pentru elevii din medii defavorizate. Autoritățile școlare trebuie să se implice de la început, astfel încât practicile reușite să poată fi extinse la alte școli.

Programul Erasmus+ pregătește deja sprijin dedicat pentru aceste parteneriate, care va începe în 2027. Din 2028, Comisia vrea să ajungă la 100 de alianțe noi în fiecare an. Brussels Times notează că Executivul european vorbește despre o ambiție pentru următorul buget european pe termen lung, nu despre un angajament ferm.

Ținte pentru 2030: sub 15% dintre elevi cu rezultate slabe

Statele membre și-au propus ca, până în 2030, ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub 15%. Aceeași țintă vizează elevii de clasa a VIII-a, la competențe informatice și alfabetizare informațională.

Există și două ținte de performanță. Cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani ar trebui să obțină rezultate de vârf la citire, matematică și științe. Cel puțin 25% dintre elevii din medii defavorizate ar trebui să aibă rezultate bune la cel puțin una dintre aceste materii.

Comisia cere statelor membre să transforme obiectivele în priorități naționale și să arate cum le vor atinge. Progresul va fi urmărit prin Semestrul european.

Punctul de plecare: o treime dintre elevii UE, sub nivelul minim

În prezent, aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire și matematică. În România, ponderea ajunge la circa jumătate, potrivit datelor citate de News.ro.

Testele PISA arătaseră deja decalajul. Semnal a relatat că 33,9% dintre elevii UE au rezultate slabe la matematică. Tot din PISA 2025 reiese că elevii români rămân sub media OCDE, iar satul pierde până la 109 puncte față de oraș.

Pachetul vine după un alt demers european pe aceeași temă. În septembrie, Comisia a început coaliția pentru alfabetizare, cu trei direcții de acțiune.

Rețea de consiliere și sprijin pentru școli

Pachetul prevede și o Rețea UE de servicii de consiliere și sprijin, care va reuni agenții și organisme din statele membre. Rețeaua se va concentra pe patru domenii: conducerea și managementul școlar, bunăstarea socio-emoțională, pregătirea digitală și inteligența artificială, implicarea părinților și a comunității.

Rețeaua va fi lansată în 2027, iar primele 30 de servicii regionale vor fi finanțate prin Erasmus+ din 2028, potrivit sursei. Mînzatu a explicat că aceste competențe depind și de bunăstarea elevilor, de sănătatea lor mintală, de siguranța online și de sprijinul primit acasă. Ea a invocat rezultatele PISA, care arată o scădere a implicării familiei în învățarea copiilor.

Sprijin pentru școlile defavorizate și situația României

Comisia cere statelor membre să asigure copiilor defavorizați acces egal la educație de calitate. Investițiile ar trebui îndreptate cu prioritate spre școlile defavorizate, inclusiv din zone rurale și izolate și din cartiere urbane dezavantajate. Autoritățile ar trebui să ofere și stimulente profesorilor care ocupă posturi în astfel de școli.

România participă deja la etapa-pilot a alianțelor: patru școli din județele Buzău și Vâlcea fac parte din ea, potrivit News.ro. Sursa indică o finanțare de 20 de milioane de euro prin Erasmus+ pentru această etapă.

Pe plan intern, Dimian a anunțat în septembrie ore remediale pentru elevii cu medii sub 7. Alianțele europene și rețeaua de sprijin ar urma să funcționeze în paralel cu astfel de măsuri naționale.

Surse: News.ro, preluat de Știrile ProTV; Brussels Times. Foto: EmDee / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.