Aproape 4 din 10 elevi români de 15 ani nu ating pragul competențelor de bază nici la matematică, nici la citire, nici la științe, potrivit unei analize a organizației Friedrich Ebert Stiftung (FES) România privind ultimul val al testărilor internaționale PISA. Situația a fost comentată pentru Adevărul de expertul în educație Marian Staș, cadru didactic asociat la Universitatea București și la Harvard Kennedy School, care avertizează că profesorii ajung să se lovească direct, la clasă, de acest fenomen.
Ce arată datele FES România?
Potrivit analizei citate, ponderea elevilor de 15 ani aflați sub nivelul 2 de competență PISA, cu alte cuvinte în zona analfabetismului funcțional, a ajuns la aproximativ 38,5% în 2025, față de 24,3% în 2015 - o creștere de circa 14 puncte procentuale în ultimul deceniu. Media OCDE a urcat, în aceeași perioadă, de la aproximativ 12,7% la 19,7%, o majorare de doar 7 puncte procentuale. În Uniunea Europeană, doar Cipru și Bulgaria înregistrează, în 2025, ponderi mai mari decât România.
La polul opus, procentul elevilor cu rezultate foarte bune, adică la nivelul 5 sau 6 de competență PISA, a crescut extrem de puțin în România, de la 4,1% în 2015 la 4,8% în 2025. Este mai puțin de jumătate din media OCDE pentru acest indicator, care s-a situat la 11,9% în 2025, în scădere față de 15,3% cu un deceniu în urmă. România se află, la acest capitol, alături de Bulgaria și Grecia, printre statele UE cu cele mai mici ponderi de elevi performanți.
„Forme fără fond”, spune expertul în educație
Marian Staș consideră că măsurile adoptate în ultimul deceniu pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ nu au avut, în esență, efect real asupra cauzelor problemei. În opinia sa, deși România a avut mai mulți miniștri ai educației, legi și strategii succesive și fonduri europene consistente, rezultatele arată că modul în care funcționează efectiv școala românească și cerințele testărilor PISA rămân, în continuare, două realități care nu comunică între ele.
Expertul atribuie o parte din explicație planurilor-cadru, programelor școlare și arhitecturii generale a învățământului preuniversitar, dar și decalajelor socio-economice profunde dintre mediul rural și cel urban. Potrivit lui Staș, sistemul nu a atacat cauzele de fond, legate de un model educațional încă puternic ancorat în memorare, care nu ține cont suficient de nevoile reale ale comunităților locale.
