Educație

România, ultima în UE la grădiniță: 76,5% față de 94,4%

Eurostat: toate cele opt regiuni ale României sunt sub 85% la participarea copiilor la educația timpurie, față de 94,4% media UE în 2024.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Desene și lucrări din plastilină ale copiilor, prinse pe un perete galben într-o sală de grădiniță, între flori mari din hârtie creponată
Desene și lucrări din plastilină ale copiilor, prinse pe un perete galben într-o sală de grădiniță, între flori mari din hârtie creponată

Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României au rămas în 2024 sub pragul de 85% la participarea copiilor la educația timpurie, arată datele regionale publicate pe 29 octombrie de Eurostat. Media Uniunii Europene a fost de 94,4%, iar ținta pentru 2030 este de 96%.

Indicatorul măsoară ce parte dintre copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii obligatorii merg la grădiniță sau la alte programe de educație timpurie. În Uniune, 99 dintre cele 198 de regiuni pentru care există date au atins deja ținta de 96%, în special în Belgia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia și Suedia.

Regiunile României, între 70,6% și 82,9%

Cea mai ridicată rată din România a fost înregistrată în Nord-Vest, cu 82,9%, urmată de Centru, cu 82,2%. Mai jos se află Sud-Vest Oltenia (78,7%), Vest (77,2%) și Sud-Est (74,8%). Ultimele locuri sunt ocupate de Sud-Muntenia (74,5%), București-Ilfov (74%) și Nord-Est, unde participarea a fost de doar 70,6%, potrivit datelor preluate de Edupedu.ro.

București-Ilfov este singura regiune cu o creștere semnificativă față de 2023, de 2,7 puncte procentuale. În același timp, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est au avut scăderi față de anii precedenți. Eurostat a identificat 17 regiuni europene sub 85%, iar toate cele opt regiuni românești se află pe această listă. Pe ea mai figurează câte două regiuni din Cehia și Slovacia, Mayotte și Corsica, precum și câte una din Croația, Austria și Portugalia.

Cel mai slab rezultat național din Uniune

Diferența apare și la nivel de țară. Eurostat a calculat pentru România o rată de 76,5% în 2024, cea mai mică din UE, înaintea Slovaciei (81,8%) și a Cehiei (86,4%). Franța a raportat 100%, iar Belgia 98,1%. Regiunile capitalelor Bruxelles, Zagreb, Budapesta și Varșovia au ajuns la participare totală, în timp ce regiunea București-Ilfov rămâne sub media națională.

Potrivit Adevărul, care citează date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în 2024 erau înscriși în programe de educație timpurie 69,6% dintre copiii de 3 ani din România, față de media organizației de 81,5%. Pentru copiii sub 3 ani, rata era de doar 5,4%. În 2023, statul român cheltuia echivalentul a 4.766 de dolari pe fiecare copil între 3 și 5 ani, față de 10.331 de dolari media OCDE.

De ce înscrierea nu garantează prezența

Statisticile arată doar câți copii sunt înscriși, nu și câți ajung zilnic la grădiniță. Roxana Paraschiv, coordonatoarea Centrului de Informare, Documentare și Cercetare privind Drepturile Copilului din cadrul organizației Salvați Copiii, a declarat pentru Adevărul că între ponderea înscrierilor și cea a frecventării există încă o distanță mare.

Cauzele sunt distanța până la grădiniță și costurile indirecte pe care familiile nu le pot acoperi. Unele nu își permit nici măcar încălțăminte de iarnă pentru copil. În satele cu distanțe mari, transportul adaptat copiilor foarte mici lipsește de multe ori, iar existența unui loc liber nu înseamnă că micuțul poate veni constant.

Chiar și un program de patru ore contează, spune reprezentanta organizației. Ea invocă studii potrivit cărora vârsta mică este momentul în care intervenția pentru egalizarea șanselor costă cel mai puțin și funcționează cel mai bine, mai ales pentru copiii din familii dezavantajate.

Mai multe creșe, dar fără țintă pe cei vulnerabili

Numărul copiilor care merg la creșă s-a dublat în ultimii ani, a explicat Paraschiv. Progresul nu a ajuns însă în mod echitabil la toate categoriile, iar în mediul rural serviciile pentru copiii sub 3 ani sunt încă puține. Organizația spune că nu există date care să arate dacă extinderea locurilor a îmbunătățit accesul celor mai vulnerabili copii.

O altă problemă ține de dotări. Investițiile din ultimii ani au vizat mobilierul și clădirile, dar cărțile, jocurile și materialele folosite zilnic nu sunt asigurate constant. Paraschiv a relatat cazul unei educatoare care, în 15 ani de activitate, nu ar fi primit niciun creion din partea autorităților și care s-a bazat pe donații. Costurile acestor materiale ajung, în practică, la părinți, ceea ce menține decalajul dintre copiii din familii cu posibilități și ceilalți.

Ce măsuri susține Salvați Copiii

Organizația consideră utile voucherele educaționale și programele de masă pentru familiile vulnerabile. Momentul distribuirii contează: ajutorul ar trebui să ajungă la începutul anului școlar, când cheltuielile sunt cele mai mari. Măsurile nu acoperă toate nevoile, a subliniat Paraschiv, dar pentru o familie vulnerabilă fac diferența.

Contextul social este cunoscut: Semnal a scris despre faptul că un milion de copii din România sunt în risc de sărăcie. Diferențele dintre sat și oraș apar apoi și în școală, unde rezultatele PISA 2025 arată o pierdere de până la 109 puncte pentru elevii din mediul rural, iar aproape 4 din 10 elevi se situează sub pragul competențelor de bază.

Surse: Eurostat (prin Eunews, Brussels Times și Edupedu.ro), Adevărul. Foto: RG72 / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.