Economie

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% și vede inflația în urcare

BNR a menținut joi dobânda-cheie la 6,5%, pentru a opta ședință la rând. Inflația a coborât la 6,17% în august, dar banca centrală o vede din nou în creștere până la final de an.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Fațada Palatului Băncii Naționale a României din centrul istoric al Bucureștiului, cu coloane și inscripția băncii, imagine de arhivă (Foto: Ștefan Jurcă / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)
Fațada Palatului Băncii Naționale a României din centrul istoric al Bucureștiului, cu coloane și inscripția băncii, imagine de arhivă (Foto: Ștefan Jurcă / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis joi, 8 octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, pentru a opta ședință consecutiv. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%, potrivit comunicatului BNR. Și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor rămân neschimbate.

Banca centrală avertizează că inflația anuală, aflată în scădere în ultimele luni, va urca din nou până la finele anului.

Inflația a coborât la 6,17% în august

Rata anuală a inflației a scăzut substanțial în primele două luni ale trimestrului al treilea, așa cum anticipase BNR: la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.

BNR explică scăderea prin epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, măsuri care au împins prețurile în sus în aceeași perioadă a anului trecut. Inflația CORE2 ajustată a coborât și ea, la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie.

De ce se așteaptă BNR la o nouă creștere a prețurilor

Potrivit evaluărilor băncii centrale, rata inflației va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. BNR invocă scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea prețurilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, și evoluția cursului de schimb al leului. Pe fundal se află prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și seceta severă, care a dus inclusiv la oprirea centralei de la Cernavodă.

Pentru perspectiva mai îndepărtată, banca se așteaptă la presiuni dezinflaționiste tot mai evidente, venite din partea cererii agregate, după corecția bugetară începută în 2025 și continuată în 2026.

Economia se redresează lent, creditul încetinește

În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat contracția în trimestrul al doilea, la -0,4%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului, potrivit BNR. Cele mai recente date indică o redresare în trimestrul al treilea, inclusiv pe seama agriculturii.

Creditul acordat sectorului privat și-a oprit ascensiunea lentă reluată la începutul anului: dinamica anuală a coborât la 8,2% în august, de la 8,4% în iunie. Componenta în lei a accelerat ușor, dar creșterea creditului în valută a încetinit semnificativ, pe seama companiilor.

Riscuri: consolidarea bugetară și conflictul din Orientul Mijlociu

BNR vede incertitudini mari legate de măsurile de consolidare bugetară de după 2026, care țin de Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și de procedura de deficit excesiv. Situația politică internă amplifică aceste incertitudini, în condițiile în care România are un guvern interimar, iar premierul desemnat Luca Niculescu încă negociază cu partidele.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează, la rândul lor, riscuri pentru economie și pentru inflația pe termen mediu, prin puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, profiturile firmelor, inflația europeană și mondială și costurile de finanțare.

Banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, care ar compensa parțial efectele consolidării bugetare, ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina. Relevante rămân și deciziile BCE și ale Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Analiștii nu văd reduceri de dobândă anul acesta

Decizia a fost în linie cu așteptările pieței. Analistul Flavius Jakubowicz a declarat pentru Radio România Actualități că spațiul pentru relaxarea dobânzii-cheie în 2026 este practic inexistent, iar o tendință de reducere ar putea deveni posibilă abia în 2027.

Minuta ședinței va fi publicată pe 20 octombrie, iar următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pe 12 noiembrie 2026.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.