Alfabetul nu a fost inventat de o singură persoană și nu a apărut într-o formă gata făcută. Literele folosite astăzi în limba română au parcurs aproape 4.000 de ani, pornind de la semne preluate din hieroglifele egiptene, arată un material publicat de Descopera.ro pe 7 octombrie 2026.
Cercetările indică drept autori ai primelor semne alfabetice un grup de vorbitori ai unei limbi semitice, care trăiau într-un mediu dominat de scrierea egipteană. Identitatea lor nu se cunoaște.
De ce scribii aveau nevoie de sute de semne
Scrierea exista cu mult înainte de litere. În Mesopotamia se folosea scrierea cuneiformă, iar în Egipt, hieroglifele. Ambele sisteme combinau semne pentru cuvinte, silabe și sunete.
Pentru a le stăpâni, un scrib trebuia să învețe sute de caractere. Din acest motiv, scrisul era o meserie specializată, care rămânea departe de cea mai mare parte a populației.
Noutatea scrierii alfabetice a fost reducerea radicală a numărului de semne. Un set mic de caractere putea reda sunetele esențiale ale limbii, iar sistemul devenea mult mai ușor de învățat.
Cum au devenit desenele litere
Teoria acceptată în mod tradițional plasează primele scrieri alfabetice la începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Egipt și în Peninsula Sinai. Vorbitorii de limbă semitică au preluat anumite hieroglife, dar nu le-au păstrat sensul egiptean.
Ei au aplicat principiul acrofonic: desenul unui obiect reprezenta primul sunet din numele acelui obiect în limba lor. Capul de bou, numit ʾalep, a ajuns să noteze o consoană și, după multe simplificări, a devenit litera A. Desenul unei case, bet, a dus la litera B.
Cheia acestei explicații a venit la începutul secolului al XX-lea. Arheologul William Flinders Petrie a găsit la Serabit el-Khadim, în Sinai, inscripții pe care nimeni nu le putea citi. Egiptologul Alan Gardiner le-a identificat ulterior drept strămoșul alfabetului fenician și al celui grec, potrivit Metropolitan Museum of Art. Inscripțiile descoperite la Wadi el-Hol, în Egipt, susțin aceeași legătură cu hieroglifele.
Nu se știe însă dacă transformarea a avut loc într-un singur loc sau prin contribuția mai multor comunități. Cercetări recente iau în calcul și un rol mai important al Levantului de Nord.
Ipoteza din Siria care ar muta data cu 500 de ani
La Umm el-Marra, în nord-vestul Siriei, o echipă de la Universitatea Johns Hopkins a găsit patru cilindri mici din lut, acoperiți cu semne. Obiectele se aflau într-un mormânt datat în jurul anului 2400 î.Hr.
Arheologul Glenn Schwartz, care a condus săpăturile, consideră că semnele ar putea reprezenta o formă timpurie de scriere alfabetică. Dacă interpretarea se confirmă, alfabetul ar fi apărut cu aproximativ 500 de ani mai devreme decât spune teoria tradițională.
