Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

Inflația coboară la 6,17% în august, arată INS

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, arată datele INS. Ce s-a scumpit și ce înseamnă pentru depozite.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Bancnote de lei românești și de euro așezate peste foi imprimate cu grafice și cifre financiare
Bancnote de lei românești și de euro așezate peste foi imprimate cu grafice și cifre financiare

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Este cea mai mare scădere lunară din ultimul an și primul semnal clar că efectul creșterii TVA din vara anului trecut a ieșit din calculul pe 12 luni.

Scăderea vine după un an în care prețurile au urcat abrupt, chiar dacă rata anuală cobora deja treptat luna trecută, pe fondul majorării TVA și al liberalizării tarifelor la energie din 2025. Din august 2026, aceste efecte de bază dispar treptat din statistică, iar rata anuală arată mai degrabă evoluția reală a prețurilor din ultimele 12 luni.

Ce arată comunicatul INS

Potrivit INS, indicele prețurilor de consum din august a fost cu 0,22% mai mare decât în iulie. De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,6%, iar rata medie a prețurilor din ultimele 12 luni, calculată față de precedentele 12 luni, a fost de 9,5%.

Calculat prin indicele armonizat, folosit pentru comparațiile la nivel european, ritmul anual al inflației a fost de 6,3%, iar media pe 12 luni, de 8,6%. Diferențele mici față de metodologia națională țin de modul în care sunt ponderate categoriile de produse și servicii.

Ce s-a scumpit cel mai mult într-un an

Între august 2025 și august 2026, serviciile au rămas categoria cu cele mai mari creșteri de preț, de 11,28%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, iar cele alimentare, cu doar 2,62% — cea mai mică creștere dintre cele trei categorii.

În servicii, chiriile au urcat cu 39,7% față de august anul trecut, cea mai mare majorare din tot coșul de consum. Au urmat tarifele la apă, canalizare și salubritate, cu 14,12%, și abonamentele de televiziune, cu 13,2%. Reparațiile auto, electronice și foto s-au scumpit cu 10,81%, iar transportul rutier, cu 10,55%.

La alimente, cafeaua a avut cea mai mare creștere de preț, de 15,02% într-un an, urmată de ouă, cu 10,88%, carne de vită, cu 8,5%, și lapte de vacă, cu 8,31%. În schimb, în august față de iulie, alimentele s-au ieftinit ușor, cu 0,8%, parțial și din cauza ofertei sezoniere mai mari de fructe și legume.

Ce înseamnă scăderea pentru depozite și titluri de stat

Odată cu coborârea inflației sub nivelul multor dobânzi din piață, economiile românilor încep, pentru prima dată după mai mulți ani, să acopere rata anuală a prețurilor și să ofere un mic câștig real. Un depozit cu dobândă de 7% pe an ajunge, după impozitul de 10%, la un randament net de 6,30%, peste rata inflației de 6,17%.

Titlurile de stat Tezaur oferă în prezent un randament de 6,20%, iar Fidelis, de 6,30%, ambele neimpozabile. Diferența față de inflație rămâne însă mică, de câteva zecimi de punct procentual, iar banii ținuți în lei nu recuperează pierderile acumulate în anii cu inflație ridicată.

Ce prognozează BNR pentru finalul anului

Banca Națională a României și-a revizuit în creștere estimarea de inflație pentru finalul lui 2026, la 6,1%, de la 5,5% anterior. Pentru finalul lui 2027, banca centrală anticipează o rată de 3,4%, față de 2,9% cât estima anterior.

Reprezentanții BNR au explicat recent, într-o declarație despre perspectivele de scădere a inflației spre 6% până la finalul anului, că procesul de dezinflație va continua treptat, chiar dacă anumite categorii, precum chiriile sau utilitățile, vor rămâne sub presiune.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.