Prețul mare de pe etichetă nu spune dacă un produs e scump, iar prețul mic nu spune dacă e ieftin. Comparația corectă se face pe prețul pe unitate de măsură, adică pe kilogram, litru sau bucată, nu pe ambalajul întreg.
Magazinele din Uniunea Europeană afișează acest preț lângă cel de vânzare, în regulă generală, pentru produsele vândute la greutate sau volum. Cumpărătorul îl calculează singur doar când eticheta lipsește sau când promoția îl încurcă.
Unde se găsește prețul pe kilogram sau litru pe etichetă
Pe eticheta de raft apar de obicei două cifre. Prețul mare e cel pe care îl plătești la casă pentru ambalaj. Cel mic, scris lângă el, în lei/kg, lei/l sau lei/buc., e prețul pe unitate de măsură.
Eticheta de raft nu e cea de pe produs. Pe ambalaj apare greutatea sau volumul net, iar pe raft apare prețul calculat. Dacă cele două nu se potrivesc, verifică mai întâi cantitatea netă, nu cea brută.
Unitatea contează la comparație. Un produs afișat în lei/kg și altul în lei/100 g nu se pot pune alături fără o înmulțire. Verifică întotdeauna ce unitate folosește fiecare etichetă.
Cum se compară ambalaje diferite în doi pași
Primul pas e să împarți prețul la cantitate, dacă eticheta nu o face. Al doilea e să aduci ambele produse la aceeași unitate.
Un exemplu ipotetic: o sticlă de 1,5 l costă 7,50 lei, deci 5,00 lei/l. O sticlă de 2 l costă 9,40 lei, deci 4,70 lei/l. Ambalajul mai mare costă mai mult la casă, dar litrul e mai ieftin.
Ambalajul mare nu câștigă automat. Pentru cereale, 500 g la 12 lei înseamnă 24 lei/kg, iar 750 g la 16,50 lei înseamnă 22 lei/kg. Diferența există, dar numai dacă mănânci tot conținutul până la data de expirare. Alimentele aruncate anulează economia.
La produsele cu compoziție diferită, prețul pe kilogram nu ajunge. Iaurtul cu 10% grăsime și cel cu 2% nu sunt același produs, iar eticheta nutrițională de pe spate arată ce primești pe bani. Merită citită înainte de comparație, nu după.
Ambalajul care scade, prețul care rămâne
Unii producători reduc cantitatea din ambalaj și păstrează prețul. Fenomenul se numește în engleză shrinkflation, adică micșorarea ambalajului fără scădere de preț.
Calculul e simplu. Un pachet de 500 g la 8 lei costă 16 lei/kg. Dacă pachetul devine 400 g la același preț, kilogramul costă 20 lei, cu 25% mai mult. Cutia arată la fel, iar numai cifra de pe ambalaj s-a schimbat.
