Absorbția fondurilor UE, miza disputei dintre Mureșan și Ciolacu

Mureșan: România a urcat în clasamentul european

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a afirmat sâmbătă că România a ajuns, în premieră, printre statele fruntașe la absorbția fondurilor UE, după primele șase luni din acest an. El a susținut că absorbția efectivă a fost de 2,3 miliarde de euro, comparativ cu 600 de milioane de euro înregistrate în 2024, în perioada Guvernului Ciolacu.

Mureșan a făcut aceste precizări într-o postare pe Facebook, în care a distribuit un tabel al Comisiei Europene. Potrivit lui, datele arată o accelerare a absorbției în ultimul an și o poziționare a României peste media Uniunii Europene.

Diferențe între datele invocate de PNL

Europarlamentarul a spus că, în 2024, Guvernul Ciolacu a avut o absorbție efectivă de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile, adică în medie 50 de milioane de euro pe lună. În schimb, în primele șase luni din 2026, Guvernul Bolojan ar fi ajuns la o medie de 383 de milioane de euro pe lună.

În aceeași intervenție, Mureșan a afirmat că această evoluție înseamnă o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție. El a mai susținut că România a depășit media europeană la acest capitol.

Contextul politic al schimbului de acuzații

Mesajul lui Siegfried Mureșan vine în contextul unei dispute politice mai largi privind gestionarea fondurilor europene și a proiectelor din PNRR. Tema a devenit una centrală în dezbaterea publică, mai ales după criticile formulate de fostul premier Marcel Ciolacu la adresa lui Ilie Bolojan și a ministrului Dragoș Pîslaru.

Ciolacu a susținut vineri că guvernul interimar a întârziat trimiterea către Parlament a șapte proiecte esențiale din PNRR și că responsabilitatea pentru aceste întârzieri nu ar trebui mutată asupra Legislativului. El a folosit formulări dure și a acuzat o gestionare defectuoasă a procesului.

PNRR și presiunea pe calendarul legislativ

Fondurile europene și proiectele din PNRR rămân un test important pentru orice guvern, în condițiile în care termenele de implementare sunt strânse, iar întârzierile pot afecta ritmul investițiilor publice. În acest context, orice diferență de absorbție devine rapid subiect de confruntare politică.

Declarațiile lui Mureșan și Ciolacu arată că tema nu este doar una tehnică, ci și una cu impact politic direct. Pentru public, miza rămâne însă aceeași: cât de repede și eficient reușește România să transforme banii europeni în proiecte concrete.

Deocamdată, datele invocate de cei doi politicieni sunt folosite pentru a susține poziții opuse, iar dezbaterea despre absorbția fondurilor europene continuă să fie una dintre cele mai sensibile teme ale momentului.