Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

România coboară 12 locuri în topul competitivității IMD

România a coborât 12 locuri în topul competitivității IMD, ajungând pe locul 61 din 70, cea mai mare scădere din ultimii patru ani.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Turnul Palatului Telefoanelor din centrul Bucureștiului, fotografiat în amurg, printre alte clădiri de birouri din capitală
Turnul Palatului Telefoanelor din centrul Bucureștiului, fotografiat în amurg, printre alte clădiri de birouri din capitală

România ocupă locul 61 din 70 de economii analizate în ediția din 2026 a topului competitivității mondiale, realizat de IMD World Competitiveness Center din Lausanne, Elveția. Țara a coborât 12 poziții față de anul trecut, când se afla pe locul 49, cea mai mare scădere într-un singur an din ultimii patru ani, potrivit datelor citate de Economedia.

Cum arată căderea pe cei patru piloni

Metodologia IMD împarte competitivitatea în patru piloni: performanța economică, eficiența guvernamentală, eficiența mediului de afaceri și infrastructura. România a pierdut teren la toți patru, potrivit datelor prezentate de CIT-IRECSON, partenerul național al IMD World Competitiveness Center.

Țara ocupă locul 62 la performanța economică, locul 61 la eficiența guvernamentală, locul 69 la eficiența mediului de afaceri și locul 55 la infrastructură. Cel mai abrupt recul a venit chiar la eficiența mediului de afaceri, unde România a coborât de pe locul 50 pe locul 69 într-un singur an.

Evaluarea combină date statistice din 2025 cu rezultatele unui sondaj de opinie realizat în 2026 în rândul directorilor executivi din cele 70 de economii cuprinse în studiu. Riscurile pe care le semnalează raportul se leagă și de o temă pe care Semnal a mai analizat-o: capcana venitului mijlociu în care riscă să cadă România.

Cum se plasează România față de vecini

Comparația regională arată o distanță tot mai mare între România și statele vecine. Polonia a câștigat 11 locuri și a urcat pe poziția 41, de la locul 52 anul trecut. Bulgaria a mai câștigat un loc, ajungând pe 56, iar Ungaria a pierdut 3 locuri, coborând pe 51, de la 48.

România rămâne astfel în urma Poloniei, Ungariei și Bulgariei, dar se află înaintea Mexicului, pe locul 62, și a Slovaciei, pe locul 63. În ultimii patru ani, țara s-a menținut într-un interval restrâns, între locurile 48 și 51, ceea ce face din căderea de acum cel mai slab rezultat din această perioadă.

Cine conduce clasamentul global

La nivel mondial, Elveția a pierdut poziția de cea mai competitivă economie a lumii, alunecând pe locul trei, în timp ce Singapore a urcat pe primul loc, poziție pe care o mai deținuse ultima dată în 2024. Hong Kong a depășit și el Elveția, care rămâne totuși țara europeană cu cel mai bun scor din clasament.

Eficiența mediului de afaceri a fost factorul decisiv pentru revenirea Singapore în fruntea topului. Potrivit IMD, tarifele comerciale impuse de Statele Unite și un franc elvețian puternic au afectat fluxurile de investiții către Elveția în ultimul an.

Principalele provocări identificate pentru România

Raportul IMD listează cinci direcții pe care România ar trebui să le urmeze pentru a-și recupera poziția pierdută: creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, sprijinirea companiilor pentru transformarea digitală și dezvoltarea competențelor digitale, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație, precum și modernizarea industriei naționale de apărare.

Institutul elvețian subliniază, în raport, că zona de competitivitate a unei economii nu se rezumă la produsul intern brut, productivitate sau ocuparea forței de muncă, ci depinde de o combinație de factori politici, sociali și culturali, guvernele având un rol la fel de important ca și companiile. Un semnal similar de alarmă a venit și de la mediul de afaceri privat, care a cerut recent un pact pentru stabilitate economică, susținând că țara nu mai poate crește doar prin măsuri administrative.

Ce spune industria românească de IT

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii a atras atenția asupra rezultatelor, arătând că actualele programe de guvernare nu propun un model de creștere bazat pe productivitate și inovație, ci tratează evoluția economică mai ales ca rezultat al stabilizării fiscale sau al investițiilor publice tradiționale.

Potrivit asociației, companiile private se confruntă cu un fenomen de stagflație structurală, alimentat de prețurile la energie, ajustările fiscale și o productivitate scăzută a muncii. Reprezentanții industriei cer o schimbare de direcție, cu accent pe inovație și transformare digitală ca motoare reale de creștere economică. Contextul se leagă și de costurile de finanțare ale statului, după ce România a scăpat de calificativul „junk”, dar plătește dobânzi uriașe pentru împrumuturile pe piețele externe.

Studiul World Competitiveness Yearbook este realizat anual de IMD Lausanne din 1989 și analizează aproape 350 de criterii pentru cele 70 de economii incluse în ediția din 2026. Pentru investitori și companii, o poziție mai slabă în acest top semnalează, de regulă, un mediu de afaceri mai puțin predictibil și un risc mai ridicat în deciziile de finanțare sau extindere.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.