Creștere economică bazată pe dezechilibre
România riscă să intre într-o capcană a venitului mijlociu dacă nu schimbă rapid modelul de creștere economică, arată analiza lui Radu Crăciun. În opinia sa, economia a avansat în ultimii ani pe baza deficitelor mari, a îndatorării și a consumului alimentat mai ales din importuri, nu printr-o creștere solidă a producției interne.
Mesajul central este că optimismul economic, invocat frecvent în spațiul public, nu poate înlocui măsurile structurale. În lipsa acestora, spune autorul, România ajunge să consume mai mult decât produce, iar ajustările devin inevitabile atunci când dezechilibrele se acumulează.
Salariile au crescut mai repede decât productivitatea
Unul dintre argumentele principale este decuplarea dintre costul forței de muncă și productivitate. Salariile au urcat accelerat, în special în sectorul public, iar sectorul privat a fost obligat să țină pasul pentru a nu pierde angajați. Problema, potrivit analizei, este că această evoluție nu a fost susținută de o creștere similară a eficienței economice.
Autorul arată că piața muncii a fost distorsionată prin intervenții administrative, în loc să fie lăsată să se ajusteze după cerere și ofertă. În același timp, nivelul de calificare al forței de muncă rămâne o limită importantă. Doar 19% din populație are studii superioare, față de o medie de 36% în Uniunea Europeană, ceea ce influențează direct nivelul salariilor și capacitatea economiei de a urca spre activități cu valoare adăugată mare.
Agricultura și productivitatea, două semnale de alarmă
Analiza mai indică o altă vulnerabilitate: ponderea mare a populației ocupate în agricultură. România are aproximativ 20% din populație angajată în acest sector, mult peste Polonia, unde ponderea este de 8%, și peste Ungaria, unde este de 4%. Diferența nu ține doar de structură socială, ci și de productivitate.
În acest context, comparația cu alte state din regiune arată că o economie cu mai puțini oameni în agricultură poate produce mai mult. În cazul Poloniei, 8% din populație implicată în agricultură generează o valoare mai mare decât cei 20% din România. Concluzia formulată de autor este că salariile nu pot crește sustenabil dacă productivitatea rămâne în urmă.
Modelul bazat pe costuri mici își pierde eficiența
Radu Crăciun susține că modelul de dezvoltare al ultimelor decenii, construit pe forță de muncă ieftină și taxe reduse, și-a atins limitele. Acest model a atras investiții străine și a susținut baza industrială, dar între timp avantajul costurilor mici s-a redus, iar infrastructura și serviciile publice au rămas în urmă.
Veniturile bugetare ale României, raportate la PIB, sunt la jumătate față de media europeană, ceea ce limitează capacitatea statului de a investi în infrastructură, educație și tehnologie. În lipsa unor investiții publice consistente, spune analiza, economia nu poate trece la o etapă superioară de dezvoltare.
Ce înseamnă capcana venitului mijlociu
Conceptul descrie situația în care o țară ajunge la un anumit nivel de venit, dar nu mai reușește să facă saltul către o economie bazată pe valoare adăugată mare. Banca Mondială estima în 2024 că 108 țări se află în această situație. România, avertizează autorul, riscă să rămână blocată în această zonă dacă nu își crește productivitatea și nu își schimbă structura economică.
Exemplele de succes invocate sunt Coreea de Sud, Singapore și Israel, state care au avansat prin investiții bine țintite, dezvoltarea resursei umane și un sistem educațional puternic. În această logică, soluția pentru România nu este doar atragerea de capital, ci și creșterea calității economiei și a oamenilor care o susțin.
Investiții, educație și stabilitate
Analiza subliniază că investițiile publice trebuie orientate spre infrastructură și spre domenii tehnologice prea costisitoare sau prea riscante pentru sectorul privat. În paralel, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, stabilitate politică și transparență pentru a atrage investiții private, inclusiv în industrii cu valoare adăugată mare.
În final, autorul atrage atenția că dezvoltarea resursei umane este esențială pentru o economie bazată pe inovare. Salariile mari nu pot fi susținute decât de angajați foarte calificați, iar acest lucru depinde de un sistem educațional solid și de o economie care recompensează meritul și competența.
România, arată analiza, are încă timp să evite blocajul, dar nu îl poate evita prin discursuri optimiste. Fără investiții, productivitate și disciplină bugetară, ajustările vor continua să vină din presiunea dezechilibrelor acumulate.
