Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

România a scăpat de „junk”, dar plătește dobânzi uriașe

România a evitat retrogradarea la rating junk, dar perspectiva rămâne negativă și dobânzile rămân mari. Ce urmează la 31 august, explică Adrian Negrescu.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Ilie Bolojan la o conferință de presă a Guvernului, imagine din arhiva Semnal
Ilie Bolojan la o conferință de presă a Guvernului, imagine din arhiva Semnal

România a evitat, la limită, retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk”, după ce Moody's și Fitch au decis să păstreze calificativul la ultima treaptă recomandată investițiilor. Ambele agenții au menținut însă perspectiva negativă, un semnal că retrogradarea rămâne posibilă în următoarele 12-24 de luni, dacă autoritățile nu reușesc să îndeplinească o serie de condiții dificil de conciliat simultan.

Principalul beneficiu al reconfirmării este evitarea ieșirii automate a obligațiunilor de stat din portofoliile fondurilor de investiții internaționale care impun reguli stricte privind calitatea activelor. Pe termen scurt, riscul unei crize de finanțare a fost astfel îndepărtat. Pe termen mediu, situația rămâne fragilă.

De ce perspectiva rămâne negativă?

Pentru ca România să iasă din perspectiva negativă, ar fi nevoie de reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, alături de revenirea creșterii economice — trei obiective care, în contextul actual, sunt parțial contradictorii. Practic, autoritățile au la dispoziție o fereastră de aproximativ un an pentru a avansa reforma administrației publice, pentru a reduce deficitul spre 5% din PIB în 2027 și pentru a restructura companiile de stat aflate în pierdere.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, pentru Adevărul, că evitarea retrogradării s-a datorat mai degrabă deciziilor Ministerului Finanțelor de reducere a deficitului decât existenței unui plan de guvernare coerent. În opinia sa, cheltuielile publice au scăzut nesemnificativ față de anul trecut, iar instabilitatea politică rămâne un factor de îngrijorare pentru agențiile de rating.

Negrescu a comparat rezultatul obținut de România cu o notă de trecere obținută mai degrabă din indulgența evaluatorilor decât dintr-o performanță solidă, avertizând că țara continuă să se împrumute scump, într-un context de inflație ridicată și perspective economice incerte pentru următoarele luni.

Efectul imediat asupra cursului de schimb

Piața valutară a reacționat pozitiv la anunțul Moody's: moneda națională a deschis tranzacțiile de luni la 5,24 lei pentru un euro, în ușoară apreciere față de finalul săptămânii precedente, când euro se afla la 5,25 lei.

Analistul a atras atenția că această evoluție favorabilă nu înseamnă stabilizare macroeconomică, ci mai degrabă un câștig temporar, condiționat de existența unui program de guvernare care să continue reducerea reală a cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare.

Testul de la 31 august: banii din PNRR

Un moment considerat decisiv de Negrescu este data de 31 august, când va putea fi evaluată situația reală a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Până în prezent, România a încasat aproximativ 13 miliarde de euro din cele 29 de miliarde prevăzute inițial prin PNRR, mai puțin de o treime din program, o întârziere care atrage presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene.

În opinia analistului, este prematur să se vorbească despre un succes al PNRR înainte ca restul fondurilor să fie reflectate efectiv în buget, iar magnitudinea acestei injecții de capital european va influența semnificativ evoluția pieței valutare în toamna anului 2026.

„Nu e suficient să facem doar tăieri”

Negrescu a subliniat că simpla reducere a cheltuielilor, prin tăieri, nu este suficientă — este nevoie, în paralel, de o lărgire reală a bazei de impozitare, printr-o colectare mai eficientă și prin combaterea evaziunii fiscale, inclusiv în sectoare rămase până acum insuficient reglementate, cum este piața criptomonedelor.

Ca exemple de ineficiență administrativă, analistul a menționat blocajul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde aproximativ 1,3 miliarde de euro rămân blocate din cauza unei infrastructuri digitale insuficient dezvoltate, precum și întârzierea primăriilor în elaborarea regulamentelor pentru acreditarea caselor de pariuri și a sălilor de jocuri, care ar fi dus la pierderea a peste 8.500 de locuri de muncă și la venituri ratate de aproximativ 120 de milioane de euro pentru acest an.

Concluzia analistului este că miza principală, în lunile următoare, nu mai este adoptarea de noi legi, ci implementarea efectivă a celor deja existente.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.