România, în a doua jumătate a clasamentului
România a obținut 45 de puncte în raportul pe 2025 al Indicelui de Percepție a Corupției, ceea ce o plasează în a doua jumătate a clasamentului global. Datele arată că țara rămâne departe de grupul statelor considerate „curate”, dar se află totuși peste mai multe țări din regiune.
Clasamentul este construit pe baza indicelui publicat de Transparency International și reflectă modul în care este perceput nivelul corupției din instituțiile statale. Scorurile sunt acordate pe o scară de la 0 la 100, unde valorile mai mari indică un nivel mai redus al corupției percepute.
Cum este calculat indicele?
Indicele de Percepție a Corupției nu măsoară direct fapte de corupție, ci percepția asupra acestui fenomen, folosind evaluări și sondaje realizate de instituții și experți independenți. Din acest motiv, raportul este folosit mai ales ca instrument comparativ între state și ca reper pentru evoluția în timp.
În raportul din 2025, media globală a ajuns la 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate se află sub pragul de 50. Această distribuție arată că problema rămâne extinsă la nivel internațional, inclusiv în state cu administrații considerate stabile.
Țările aflate în fruntea clasamentului
În partea superioară a topului se află Danemarca, cu 89 de puncte, urmată de Finlanda, cu 88 de puncte, și Singapore, cu 84 de puncte. Aceste state sunt prezentate în raport drept exemple de administrații eficiente și de instituții percepute ca fiind mai puțin expuse influențelor politice directe.
La polul opus, Somalia înregistrează cel mai mic scor, 9 puncte. În aceeași zonă se află Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, unde instabilitatea politică, conflictele sau regimurile autoritare afectează funcționarea instituțiilor publice.
Scăderea numărului de state „curate”
Raportul din 2025 evidențiază și o tendință importantă: numărul statelor cu scoruri foarte ridicate a scăzut în ultimii ani. Dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 țări cu peste 80 de puncte, acum au rămas doar cinci. Evoluția sugerează că presiunile politice și sociale afectează tot mai multe sisteme administrative, chiar și în state cu tradiție instituțională solidă.
Statele Unite sunt menționate ca exemplu relevant. Cu 64 de puncte și locul 29 în clasament, ele înregistrează cel mai slab rezultat de la introducerea actualei metodologii a indicelui.
Ce spune poziția României?
Cu 45 de puncte, România se situează peste media globală, dar rămâne în zona în care percepția asupra corupției continuă să fie o problemă publică. Poziția din 2025 confirmă că, deși există diferențe față de statele vecine și față de țările din coada clasamentului, distanța până la grupul liderilor rămâne semnificativă.
În acest context, topul corupției oferă mai degrabă o imagine comparativă asupra încrederii în instituții decât un verdict punctual. Pentru România, scorul din 2025 indică o situație intermediară, în care progresele sunt încă insuficiente pentru a urca în zona statelor cu administrații percepute drept foarte transparente.
