Criza kerosenului lovește aviația: TAROM anunță bilete mai scumpe cu 20%

Amrita Sen, analist-șef la Energy Aspects, avertizează la CNBC că penuria de kerosen va produce anulări masive de zboruri în săptămânile următoare, pe măsură ce blocada din Strâmtoarea Ormuz își arată pe deplin efectele. În România, TAROM spune că stocurile de pe Otopeni sunt suficiente, dar anunță scumpiri medii de 20% la biletele de avion pentru vara 2026. Kerosenul s-a scumpit cu 77% de la 1 martie.

Un șoc pe care Europa îl vede venind

Avertismentul vine într-un moment în care mai multe instituții spun același lucru cu voci diferite. Agenția Internațională pentru Energie, prin directorul Fatih Birol, estimează că Europa mai are aproximativ șase săptămâni de stocuri de kerosen, iar ACI Europe, asociația aeroporturilor din UE, spune că o penurie ar putea lovi chiar în trei săptămâni, exact în pragul sezonului estival. Amrita Sen, de la Energy Aspects, trece de la avertisment la prognoză concretă: anulări în creștere, la nivel global.

Impactul economic nu este mic. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează aproximativ 851 de miliarde de euro în PIB-ul economiilor europene anual și susține 14 milioane de locuri de muncă. Mai multe state membre, inclusiv România prin turismul outbound, depind direct de acest mecanism în lunile de vară.

De ce s-a ajuns aici: Strâmtoarea Ormuz, închisă din nou

Războiul dintre SUA, Israel și Iran, început pe 28 februarie, a împins prețul petrolului la peste 100 de dolari barilul. Prețurile kerosenului au crescut cu 103% de la o lună la alta în martie, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). În Statele Unite, galonul de kerosen aproape s-a dublat — de la 2,50 dolari pe 27 februarie la 4,88 dolari pe 2 aprilie.

După ce negocierile de pace dintre Washington și Teheran au eșuat la sfârșitul săptămânii trecute, SUA a început o blocadă navală a navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a tăia exporturile de petrol ale Iranului. Pe această rută tranzitează o parte esențială a fluxului mondial de petrol și produse rafinate — și, crucial pentru aviația mondială, kerosenul din Orientul Mijlociu, de care depind în special piețele din Asia și, indirect prin import, Europa.

Traficul aerian european se confruntă cu cea mai severă criză de aprovizionare de la începutul secolului. Foto: Semnal

Cum se vede din Otopeni

Directorul general al TAROM, Bogdan Costaș, face o distincție care, pentru pasagerul român, contează enorm: criza prețului nu este (încă) și o criză a stocurilor.

Bogdan Costaș, directorul general al TAROM, a estimat o scumpire medie de 20% a biletelor de avion pentru vara 2026.

Este important să separăm două lucruri: riscul european de perspectivă și situația operațională de pe aeroportul Otopeni. La nivel european există într-adevăr preocupări legate de aprovizionarea cu combustibil pentru aviație, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al dependenței Europei de anumite fluxuri de import.

Oficialul TAROM spune, într-o intervenție la Digi24, că furnizorii de pe Otopeni au transmis direct că stocurile sunt suficiente și aprovizionarea continuă. Și Comisia Europeană confirmă că, momentan, nu există o penurie fizică de kerosen la nivelul UE. Problema reală, spune Costaș, este alta: prețul.

De la 1 martie, prețul kerosenului s-a majorat cu 77%, iar această creștere se resimte automat în tarifele pe care le plătesc pasagerii. TAROM estimează o scumpire medie de aproximativ 20% a biletelor în sezonul estival. Pentru o familie care cumpără patru bilete Otopeni–Barcelona la 400 de euro fiecare, asta înseamnă în jur de 320 de euro în plus pe vacanță, doar din efectul kerosenului.

Un alt factor local: sancțiunile americane aplicate Lukoil au afectat deja două rute TAROM — aeronavele care aterizează la Sofia și Belgrad, unde gigantul rus furniza serviciul de alimentare, transportă mai puțini pasageri pentru a stoca mai mult combustibil din țară, cu un cost anual suplimentar estimat la circa jumătate de milion de euro pentru compania națională.

Valul de concurenți care deja taie curse

Dacă în România situația este încă gestionabilă, companiile mari europene sunt deja în etapa reducerii operațiunilor. KLM a anunțat tăierea a 160 de zboruri în luna următoare — aproximativ 1% din rutele sale europene — invocând costurile în creștere ale kerosenului și faptul că un număr limitat de curse nu mai sunt viabile financiar.

Presiunea se vede și în rezultate:

• easyJet estimează o pierdere înainte de impozitare de 540–560 milioane de lire (aproximativ 731–758 milioane de dolari) pentru prima jumătate a anului fiscal 2026.

• Wizz Air, companie cu prezență masivă în România, a avertizat în martie că se așteaptă la un impact de 50 de milioane de euro asupra profitului net pe 2026.

• Lufthansa a anunțat închiderea imediată a companiei de alimentare CityLine și retragerea din flotă a 27 de avioane mai vechi, mai puțin eficiente.

• Virgin Atlantic, prin CEO-ul Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că firma va avea dificultăți să obțină profit anul acesta, chiar și după introducerea suprataxelor pe combustibil.

Ryanair, companie cu care milioane de români zboară anual, a semnalat deja că ar putea lua în considerare anularea unor curse începând din iunie, pe motiv de risc de aprovizionare.

Ce poate face UE — și ce depinde de Ormuz

Soluția pe care o propun marile companii aeriene europene seamănă izbitor cu cea folosită în criza gazelor naturale. Airlines for Europe (A4E), asociația care reprezintă Lufthansa, Air France-KLM și British Airways, cere Uniunii Europene să aplice modelul din 2022 al achizițiilor comune de gaze și de kerosen, pentru a obține prețuri mai bune și a evita penurii locale. La ora actuală, statele UE sunt obligate să mențină rezerve de petrol pentru 90 de zile, dar legislația nu prevede explicit rezerve dedicate pentru combustibilul de aviație — un vid pe care companiile îl vor umple rapid.

Pe partea de ofertă, SUA a crescut considerabil exporturile de kerosen către Europa — aproximativ 150.000 de barili pe zi în aprilie, de aproape șase ori nivelul normal. Dar capacitatea de refinare a SUA nu poate compensa integral fluxul pierdut din Orientul Mijlociu, iar Asia rămâne cel mai expus continent. Prima linie de țări în pericol, spunea Birol, o formează Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh — piețe de la care Europa, inclusiv România, își va disputa și mai scump cantitățile disponibile.

Ce înseamnă pentru pasagerul român care pleacă în vacanță

Pe termen scurt (mai–iunie): disponibilitatea fizică la Otopeni este confirmată de TAROM și de furnizori. Nu e probabil să vezi curse anulate direct din motive de combustibil pe aeroporturile mari din România. Vei vedea însă prețuri mai mari — cu 15–20% peste verile trecute, în medie, la același zbor.

Pe termen mediu (iulie–august): dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz continuă, există riscul ca low-cost-erii să taie curse secundare, mai puțin profitabile, pentru a concentra combustibilul pe rutele aglomerate. Cursele spre destinații populare (Spania, Italia, Grecia, Turcia) ar trebui să rămână operaționale, dar cu tarife în urcare.

Recomandarea analiștilor din turism pentru acest sezon este una simplă: cumpără biletul devreme, caută asigurări de călătorie care acoperă anularea de către operator și, pentru vacanțele lungi în Asia, verifică scenariile alternative — unele curse cu tranzit prin Golf ar putea fi reprogramate pe rute mai lungi, mai scumpe, prin Atlanticul de Nord sau via Africa.

De ce contează

Criza aceasta nu este una de weekend. Fatih Birol a descris-o ca fiind cea mai gravă criză energetică de până acum, iar economia globală ar urma să încaseze efecte dure: inflație mai ridicată, creștere mai lentă, prețuri mai mari la benzină, gaze și electricitate. Pentru România, expunerea vine pe trei canale: prețul combustibililor la pompă, costul biletelor de avion și, prin Wizz Air și low-cost-erii, accesibilitatea sezonului de vacanță care, pentru milioane de familii, este singurul moment de respiro din an.

Cât durează? Rystad Energy spune că piața se aștepta la o rezoluție rapidă a crizei, dar, odată cu blocada navală, pare că va fi un proces lung. Iar dacă procesul este lung, discuția nu va mai fi despre cât se scumpesc biletele — ci despre câte zboruri mai pleacă efectiv.