Europa mai are jet fuel pentru șase săptămâni - IEA

Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în aproximativ șase săptămâni dacă blocada Strâmtorii Hormuz persistă, a avertizat joi Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), într-un interviu acordat agenției Associated Press la sediul central din Paris.

„În Europa, avem poate șase săptămâni sau cam așa ceva de jet fuel rămas”, a declarat Birol, caracterizând situația drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”. Avertismentul vine în contextul războiului cu Iranul, care a oprit traficul prin coridorul maritim prin care tranzita o cincime din petrolul comercializat global.

Sezonul de vacanțe, în pericol?

Un astfel de deficit de combustibil riscă să lovească direct sezonul concediilor de vară, aflat la doar câteva săptămâni distanță. În scenariul unor lipsuri fizice de kerosen în aeroporturi, operatorii aerieni ar putea reduce frecvențele sau chiar suspenda rute întregi, ceea ce s-ar traduce în zboruri anulate, întârzieri în lanț și vacanțe compromise pentru milioane de pasageri europeni. Presiunea pe capacitatea disponibilă va împinge prețurile biletelor în sus, în timp ce incertitudinea operațională va crește riscul de modificări de ultim moment. În acest context, drepturile consumatorilor devin esențiale: conform legislației europene (Regulamentul UE 261/2004), pasagerii au dreptul la rambursare sau redirecționare în caz de anulare, precum și la compensații financiare, cu excepția situațiilor considerate „circumstanțe extraordinare” - categorie în care ar putea fi încadrată o criză majoră de aprovizionare cu combustibil. Practic, chiar dacă pasagerii își pot recupera costurile de bază, pierderile colaterale - rezervări hoteliere, servicii turistice sau pachete neanulabile - riscă să rămână în mare parte neacoperite, amplificând impactul economic asupra industriei turismului și asupra consumatorilor.

De ce este atât de vulnerabilă Europa

Dependența europeană de kerosenul din Orientul Mijlociu este structurală. Conform unei declarații transmise de IEA către CNBC, 75% din importurile nete de jet fuel ale Europei proveneau din regiune, aproape în totalitate tranzitate prin Strâmtoarea Hormuz. Regiunea OECD Europa, care include statele UE plus Regatul Unit și Norvegia, importă peste 30% din totalul de jet fuel consumat.

Uniunea Europeană obligă statele membre să mențină rezerve strategice de petrol echivalente cu 90 de zile de import, ca tampon împotriva șocurilor de aprovizionare. Însă jet fuel-ul nu este garantat separat în această rezervă, iar distribuția stocurilor este foarte inegală între țări: Spania are opt rafinării și este exportator net de kerosen, în timp ce Regatul Unit importă peste 60% din cererea internă.

Alternativele americane nu sunt suficiente

IEA a remarcat o creștere notabilă a exporturilor americane de jet fuel în ultimele săptămâni. Analiza organizației arată însă că, chiar dacă toate aceste transporturi suplimentare ar fi direcționate exclusiv către Europa, ar înlocui puțin peste jumătate din aprovizionările pierdute. În scenariul în care Europa nu reușește să compenseze mai mult de 50% din importurile din Orientul Mijlociu, "pot apărea lipsuri fizice la anumite aeroporturi, urmate de anulări de zboruri și distrugere de cerere", conform raportului IEA.

Punctul critic ar fi atins începând cu luna iunie, în scenariul cel mai optimist. Dacă Hormuz rămâne blocată, lipsurile fizice la anumite aeroporturi europene ar putea începe la începutul lunii mai, potrivit scrisorii transmise săptămâna trecută Comisiei Europene de către Airports Council International Europe, organizația care reprezintă operatorii aeroportuari ai continentului.

Prețuri record și reacția industriei

Prețul de referință al jet fuel-ului în Europa a atins un maxim istoric de 1.800 de dolari pe tonă pe 18 martie 2026, înainte de a scădea ușor în luna aprilie. Barilul de petrol Brent a depășit 100 de dolari, față de 66 de dolari înainte de izbucnirea războiului, o creștere de peste 50%.

Companiile aeriene raportează deja impactul direct. EasyJet a anunțat joi, într-o comunicare către investitori, costuri suplimentare cu combustibilul de 25 de milioane de lire sterline doar în luna martie, atribuite direct conflictului din Orientul Mijlociu. Lufthansa CTO Grazia Vittadini a declarat Reuters că furnizorii de kerosen "își modifică ferestrele de forecasting și nu mai sunt dispuși să ofere o perspectivă pe mai mult de o lună".

Ce pregătește Comisia Europeană

Începând din luna viitoare, Comisia Europeană va introduce o hartă la nivel european a capacităților de rafinare pentru produse petroliere și va pune în aplicare măsuri "pentru a asigura că respectiva capacitate de rafinare existentă este integral utilizată și menținută", conform unui draft de propunere obținut de Reuters. Grupurile de coordonare pentru petrol și gaze ale Comisiei se întâlnesc săptămânal.

Companiile aeriene europene au solicitat Comisiei îmbunătățirea monitorizării stocurilor de jet fuel și au propus achiziții comune de kerosen. Săptămâna aceasta, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat totuși că nu există „dovezi de lipsuri de combustibil” în Uniunea Europeană, iar aprovizionarea cu petrol a rafinăriilor UE rămâne „stabilă, fără a fi necesară eliberarea de stocuri strategice în acest moment”.

Impact asimetric global

Criza afectează inegal diferitele regiuni. Birol a avertizat că economiile asiatice, în special Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh, sunt pe prima linie a impactului, fiind puternic dependente de petrolul din Golful Persic. "Apoi va ajunge la Europa și la Americi", a adăugat el.

La nivel global, aproape 20% din petrolul comercializat internațional tranzitează în mod normal prin Strâmtoarea Hormuz. Folosind o referință culturală, directorul IEA a numit situația „un impas critic”, referindu-se la trupa Dire Straits: "Este un impas critic acum și va avea implicații majore pentru economia globală. Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și inflația din întreaga lume".

Regatul Unit a început consultări cu o coaliție de peste 40 de țări, din care nu fac parte SUA, cu scopul declarat de a găși o soluție pentru redeschiderea strâmtorii. Până la o rezolvare diplomatică a conflictului cu Iranul, piețele europene vor trebui să se bazeze pe stocurile existente, pe rafinăriile care funcționează deja la capacitate maximă pentru producția de kerosen și pe volumele adiționale care pot fi redirecționate din SUA, Singapore și alte hub-uri.

Sursa primară: interviu Fatih Birol cu Associated Press, sediul IEA Paris, 16 aprilie 2026. Declarație suplimentară a IEA pentru CNBC. Date adiționale din raportul Reuters și Al Jazeera.