Partidul premierului leton Andris Kulbergs a câștigat alegerile parlamentare de sâmbătă din Letonia, cu un avans mai mare decât se anticipa, potrivit France24. Lista Unită, formațiune de centru-dreapta, pro-europeană și pro-Ucraina, ar fi obținut 35,6%, arată exit-poll-ul publicat sâmbătă seara de televiziunea publică LSM.
Rezultatul nu rezolvă însă ecuația guvernării. Coaliția premierului, pe care sondajele dinainte de vot o vedeau slăbind, nu pare să supraviețuiască în forma actuală.
Un partener de coaliție rămâne sub pragul de intrare în parlament
Uniunea Verzilor și Fermierilor, unul dintre partenerii de guvernare, ar fi strâns doar 3,7%, sub pragul de 5% necesar pentru a intra în legislativ. Aceste cifre, împreună cu rezultatele estimate pentru celelalte partide din coaliție, indică faptul că Kulbergs va trebui să formeze o nouă majoritate.
Premierul a spus că rezultatul e peste așteptări. „Încă nu e sfârșitul, dar e mai mult decât mă așteptam”, le-a declarat el jurnaliștilor. „Asta înseamnă că oamenii își doresc cu adevărat schimbare”, a adăugat Kulbergs, vorbind despre „creștere economică” și „un viitor pentru copiii Letoniei”. El a preluat funcția de prim-ministru abia în mai.
Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, este om de afaceri și pilot amator de raliuri. A ajuns la conducerea guvernului după ce fosta coaliție s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele cu drone care au pătruns nedetectate în Letonia. Oficialii au spus că dronele erau ucrainene, iar Rusia le-ar fi deviat de la traiectorie. În campanie, el a promis consolidarea capacităților anti-dronă și menținerea cheltuielilor de apărare la 5% din produsul intern brut.
Populiștii câștigă teren cu tema costului vieții
Campania a fost dominată de întrebările de securitate, într-o țară de pe flancul estic al UE și al NATO. Partidele populiste au mizat însă pe probleme interne, în special pe costul vieții, în cea mai puțin înstărită dintre țările baltice.
Letonia pe Primul Loc, condusă de omul de afaceri Ainars Slesers, a ieșit pe locul al doilea, cu 11,3%. Progresiștii, social-democrați pro-europeni care cer mai multă protecție socială și sprijin continuu pentru Ucraina, sunt pe locul al treilea, cu 11,1%. Kulbergs a spus că nu și-ar dori să guverneze alături de Letonia pe Primul Loc, însă formațiunea ar putea fi un partener de coaliție mai viabil decât alte forțe populiste.
Puterea Suverană, criticată de adversarii săi ca fiind pro-rusă, a încheiat pe locul al patrulea, cu 10,8%. Partidul s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina și creșterii în continuare a cheltuielilor de apărare, punând accent pe problemele economice ale țării. Cele mai multe partide importante au exclus o colaborare cu el, așa că intrarea la guvernare pare improbabilă.
Analiștii se așteaptă la diferențe față de rezultatele finale
Exit-poll-urile sunt de regulă fiabile, dar reticența alegătorilor de a recunoaște că votează formațiuni mai radicale poate face ca populiștii să obțină scoruri mai bune decât cele estimate. Roberts Kits, analist la think tank-ul letonian LaSER, a declarat pentru AFP că cea mai mare diferență între rezultatele reale și exit-poll-uri va apărea în cazul partidelor sprijinite de electoratul vorbitor de rusă, Puterea Suverană și Letonia pe Primul Loc.
Sigita Struberga, secretar general al asociației transatlantice letone LATO, consideră că e prea devreme pentru a anticipa forma viitoarei coaliții. „Trebuie într-adevăr să așteptăm procentele reale, care pot fi ușor diferite de ce vedem acum”, a spus ea pentru AFP.