In aceasta saptamana, il am ca invitat pe Ciprian Dascalu, Economistul-sef al BCR, cu care imi propun sa discut subiectul supraevaluarii leului și impactul pe care aceasta o are asupra balantei comerciale și, implicit, deficitului de cont curent
RC: Ciprian, in trei ani deficitul comercial s-a dublat ajungand la valoarea record de 28 de miliarde de euro. Un rol esential in aceasta dinamica l-au avut importurile, care au depasit in premiera pragul de 100 de miliarde de euro. Cum ne comparam cu alte tari din regiune din perspectiva deficitului extern?
CD: România a avut un punct de plecare pre-Covid din perspectiva deficitului de cont curent mai defavorabil fata de alte tari din Europa Centrala și de Est (ECE) cu care ne place sa ne comparam: -4.9% din PIB in 2019 fata de o balanta externa echilibrata in tarile din regiune. Mare parte din acest dezechilibru extern poate fi pus pe seama politicii fiscale expansioniste relativ la regiune din perioada pre-Covid ce a alimentat prin deficite mari o crestere o crestere economica dezechilibrata din punct de vedere al compozitiei intre consum și investitii fata de tarile din Europa Centrala și de Est. Ca urmare, in raport cu Cehia, Ungaria și Polonia avem cel mai mare deficit de cont curent, un deficit de cont curent ridicat altminteri și in termen absolut nu doar relativ.
RC: Care sunt motivele acestei cresteri accelerate a deficitului de cont curent?
CD: Adancirea din 2022 a deficitului de cont curent vine, in cea mai mare parte, din cresterea deficitului comercial prin cresterea mai ampla a preturilor bunurilor importate (in special materii prime) relativ la preturile exporturilor, lucru care se observa in toate tarile din regiune. De mentionat ca tarile din regiune au importuri mai mari de produse energetice raportate la PIB decât România care isi acopera o proportie mai mare de consum din productia interna. Urmatorul factor a fost politica fiscala expansionista și, mai ales, rigiditatea pozitiei fiscale care s-a deteriorat in anii pre-pandemie masurata ca raport dintre cheltuielile bugetare rigide (salarii plus asistenta sociala) şi veniturile ciclice (venituri fiscale plus contributiile de asigurari sociale). Din perspectiva rigiditatii cheltuielilor publice, România se detaseaza in regiune. La acesti factori se mai adauga probleme structurale și, intr-o anumita masura, un leu relativ mai puternic in termeni reali fata de monedele din regiune.
RC: In ierarhia cauzelor unde ai plasa supraevaluarea leului?
CD: In ierarhia cauzelor deficitului comercial mai ridicat din ultimii ani fata de tarile ECE, supraevaluarea relativa a leului ar fi clasata, din perspectiva nostra, pe locul trei, dupa deficitul bugetar și problemele structurale. La problemele structurale, cel mai evident este deficitul comercial inregistrat pe balanta de produse agricole unde exportam produse neprelucrate (cereale, in special) și importam produse finite. Factorii structurali in acest sector tin de fragmentarea suprafetei agricole, productivitatea muncii in agricultura la 40% din media UE, mecanizarea redusa a industriei alimentare ce determina o productivitate mult inferioara relativ la celelalte industrii locale, calificarea managerilor, lipsa irigatiilor etc.