Economie

Cât de independentă mai poate fi politica monetară a BNR?

Independenta bancilor centrale si a politicii lor monetare este principalul pilon al credibilitatii lor. Iar credibilitatea reprezinta cel mai important activ pe care o banca centrala poate sa il aiba. Insa, pastrarea ei presupune ca deciziile bancilor centrale sa fie luate exclusiv pe criterii econ

de Radu Craciun ·

Cât de independentă mai poate fi politica monetară a BNR? — Economie
Cât de independentă mai poate fi politica monetară a BNR? — Economie

Independenta bancilor centrale și a politicii lor monetare este principalul pilon al credibilitatii lor. Iar credibilitatea reprezinta cel mai important activ pe care o banca centrala poate sa il aiba. Insa, pastrarea ei presupune ca deciziile bancilor centrale sa fie luate exclusiv pe criterii economice, departe de influente politice sau de alt natura, pentru că, uneori, “pilula„ politicii monetare poate fi amara.

Și in România am avut de-a lungul timpului momente in care politicul a incercat sa influenteze deciziile BNR, fie facand referire la dobanzile care sunt prea inalte și ar trebui sa scada, fie la cursul de schimb care ar trebui  impiedicat sa creasca. Din fericire, Banca Nationala nu a dat curs “indicatiilor pretioase" primite, respectandu-și statutul de institutie independenta.

In prezent insa, BNR se confrunta cu o situatie fara precedent. Datoria publica externa a României este aproape jumatate din datoria externa și aproximativ 45% din datoria publica a tarii. România a ajuns in aceasta situatie din cauza deficitului bugetar mare și persistent, finantarea lui necesita investitori externi mari, cei din România fiind insuficienti, fie din motive de fonduri limitate, fie din motiv de expunere și management al riscului. Din acest motiv, sunt accesate pietele internationale unde emisiunile in valuta, mai ales euro, se bucura de interes datorita dobanzilor mari pe care România le plateste. In plus, un alt element de atractivitate pentru investitorii straini este perceptia de stabilitate a cursului de schimb, ceea ce ii face sa se teama mai putin de riscul valutar adus de o eventuala deprecierea a leului.

Finantarea unei datorii din ce in ce mai mari va continua sa necesite o abordare mixta, bazata atat pe finantare externa, cat și pe finantare interna. O astfel de situatie face ca independenta politicii monetare a BNR sa fie din ce in ce mai limitata prin ricoseul deciziilor politice care au incurajat deficite bugetare excesive și un ritm alert de crestere a gradului de indatorare.

Problema este ca, din estimarile analistilor, leul este supraevaluat in momentul de fata cu aproximativ 5-6%. Cursul de schimb a ramas stabil o perioada prea lunga de timp, in pofida faptului ca România a avut in mod persistent o inflatie semnificativ mai mare decât cea din zona euro. Explicatia a constat in folosirea de catre BNR, ca deobicei, a cursului de schimb ca o ancora anti-inflationista. In 2025, odata cu scaderea inflatiei, o astfel de politica de curs nu se mai justifica și BNR ar trebui sa permita o reasezare a cursului la o valoare mai mare. Insa, o astfel de evolutie, ar pune o presiune și mai mare pe bugetul de stat, prin cresterea valorii in lei a datoriei publice externe.

Pretul unei astfel de abordari va fi o politica monetara a dobanzilor relativ ridicate care sa sprijine supraevaluarea leului. In paralel, ajustarea deficitului comercial va fi cel mult lenta, in conditiile unui leu supraevaluat care va face importurile relativ ieftine, iar exporturile mai putin competitive.

Un weekend placut!

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Comentariile sunt în modul citire pe versiunea de test.

Nu există comentarii la acest articol.