Adeptii imbratisarii neconditionate a inteligentei artificiale (IA) argumenteaza aceasta atitudine prin faptul ca suntem in fata unui important salt tehnologic care nu face decât sa puna la dispozitia oamenilor un nou instrument de natura a-i face mai productivi și a le usura munca. Insa o astfel de abordare simplificatoare, ca să nu spunem simplista, contine o capcana.
Acest important semnal a fost tras intr-un webinar, tinut recent sub auspiciile INSEAD, in care profesorul Theodoros Evgeniou, expert in Stiinta deciziilor și managementul tehnologiilor, remarca o diferenta esentiala dintre o unealta oarecare, precum un ciocan, și inteligenta artificiala: spre deosebire de toate uneltele cu care am fost obisnuiti până acum, inteligenta artificiala poate sa ne influenteze modul de a gandi și de a percepe lumea din jur. Un rol important in acest sens, spunea profesorul Evgeniou, il are vulnerabilitatea mintii umane reflectata de exemplu de sindromul “amintirilor false". Exista numeroase studii care sugereaza ca, intr-un anumit context, oamenii capata convingerea trairii unor evenimente/experiente care de fapt nu au avut loc. Iar inteligenta artificiala va putea crea acest context care sa dea oamenilor convingerea trecerii prin niste evenimente inexistente și, ca urmare, sa-i faca sa isi modifice comportamentul și gandirea.
Insa manipularea mintii umane a inceput de mai multa vreme, devenind un fenomen din ce in ce mai prezent odata cu larga utilizare a retelelor sociale. Sa o denumim o manipulare “pasiva" in conditiile in care “tribalismul" stimulat de retelele sociale sterge granita dintre, pe de o parte, competenta, cunostinte autentice, stiintifice și, pe de alta parte, pseudo-competente, impostura. Posibilitatea pe care o are oricine de a imparti pseudo-informatii in grupuri care impartasesc aceeasi opinie creeaza iluzia competentei și a veridicitatii informatiei. De aici până la punerea semnului de egalitate intre falsuri și adevar, intre mituri și stiinta, prin modelarea in minte a certitudinii ca individul detine competente de fapt inexistente, nu mai este decât un pas.
Și, probabil, aceasta este marea vulnerabilitate pe care social media a creat-o in serviciul inteligentei artificiale: depersonalizarea competentei. Iar asta risca sa “ofere pe tava" grupuri mari de oameni unei utilizari neetice a inteligentei artificiale. Inainte de explozia social media, competenta era indeobste asociata unor persoane cu un profil profesional credibil și consistent. Vorbim aici despre persoane cu o educatie și experienta solida in domeniile despre care vorbesc, beneficiind de o recunoastere a competentelor lor in cercurile profesioniale/academice.
Astazi insa, este mult mai usor sa capeti o astfel de recunoastere publica, in conditiile in care retelele sociale nu au facut decât sa cultive până la paroxism o slabiciune a naturii umane numita eroarea de confirmare (confirmation bias). Adica “tendința oamenilor de a favoriza acele informații care le confirmă credințele și ipotezele deja existente și de a ignora in totalitate informația care infirmă respectivele prejudecăți sau, în cel mai bun caz, le acordă o importanță diminuată".
