NASA a anunțat pe 23 septembrie 2026 că telescopul PRIMA trece în faza B de dezvoltare, etapa de proiectare preliminară și de maturizare a tehnologiilor. Misiunea este prima din clasa nouă Probe Explorers, iar costul ei este plafonat la 1,2 miliarde de dolari, fără lansare. Agenția vizează 2033 ca an de lansare.
Prima misiune dintr-o clasă nouă
PRIMA vine de la „PRobe far-Infrared Mission for Astrophysics”. Clasa Probe Explorers a fost gândită ca treaptă intermediară între misiunile mici din programul Explorers și navele-amiral ale NASA, cum este telescopul spațial James Webb. Ea a fost recomandată de studiul decenal de astronomie și astrofizică al Academiilor Naționale ale SUA, publicat în 2020.
Potrivit comunicatului NASA, agenția a ales PRIMA după ce a comparat mai multe studii de concept. Criteriile au fost valoarea științifică, fezabilitatea costurilor și a calendarului, precum și tehnologiile utile viitoarelor misiuni mari. Proiectul este gestionat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), iar centrul IPAC al Caltech va deveni centrul științific al misiunii.
La proiect contribuie și agenții spațiale din Franța, Italia, Germania, Canada, Coreea de Sud, Japonia și Marea Britanie.
Ce va observa PRIMA în infraroșu îndepărtat
Telescopul are o oglindă de 1,8 metri și va lucra la lungimi de undă între aproximativ 24 și 235 de micrometri. Este un interval greu de observat de pe Pământ, pe care Webb îl acoperă în mică măsură. Ultimele observatoare mari care au lucrat în această bandă, Herschel al Agenției Spațiale Europene și Spitzer al NASA, nu mai funcționează.
Astronoma Cara Battersby, de la Universitatea din Connecticut, membră a echipei, explică faptul că aproximativ jumătate din lumina stelelor este absorbită de praf și reemisă în infraroșu îndepărtat. PRIMA va urmări formarea stelelor și a planetelor, evoluția galaxiilor, găurile negre și praful cosmic. Va căuta și apă în discurile de gaz din care se nasc planetele.
Răcire fără heliu și legătura cu Webb
Pentru a reduce zgomotul termic, telescopul și detectorii trebuie răciți puternic. Potrivit revistei Science, PRIMA combină răcirea pasivă cu un criorăcitor mecanic, care ține oglinda la 4,5 grade peste zero absolut. Un al doilea sistem coboară detectorii sub o optime de grad.
Fără heliu lichid consumabil, observatorul poate funcționa cât timp funcționează nava. Herschel, în schimb, a încetat să lucreze după aproximativ patru ani, când și-a epuizat heliul.
Detectorii sunt de tip KID, inventați în 1999 la Caltech și JPL de Jonas Zmuidzinas și Rick LeDuc. Science îi descrie ca fiind de aproximativ 100 de ori mai sensibili decât cei ai lui Herschel.
Despre legătura cu Webb, o publicație tehnică de specialitate scria în 2025 că criorăcitorul prevăzut pentru PRIMA ar fi unitatea de rezervă construită pentru instrumentul MIRI al telescopului. Publicația Știința și Tehnica vorbește, la rândul ei, despre refolosirea unor componente de la Webb. Detaliul rămâne provizoriu, întrucât proiectul abia intră în faza de proiectare preliminară.
Cost redus și un calendar strâns
Webb a costat aproximativ 10 miliarde de dolari. Dezvoltat din 1996, a fost lansat abia în decembrie 2021, iar astăzi aduce descoperiri precum o stea cu o gaură neagră în centru. PRIMA ar costa în jur de o optime din această sumă, fără costurile de lansare. Intervalul până în 2033 este de șapte ani.
Faza B este una de proiectare, nu de construcție. Dacă proiectul va primi aprobarea pentru faza C, plafonul de 1,2 miliarde de dolari se aplică în continuare costurilor proiectului, fără lansare și alte cheltuieli neincluse. NASA nu a ales încă o rachetă de lansare.
Misiunea de bază este planificată pe cinci ani. Agenția a transmis că vrea să mențină ritmul lansărilor de misiuni de prim rang în ambele jumătăți ale deceniului, după Webb și Roman, iar PRIMA ar urma să deschidă deceniul următor.
Foto: oglinda primară a telescopului James Webb, NASA Goddard / Chris Gunn, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons (imagine decupată). Surse: NASA, Caltech, MPIA, UConn Today, Science, Știința și Tehnica.
