Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

James Webb a descoperit o stea cu gaură neagră în centru

O echipă de astronomi a găsit, cu telescopul James Webb, o „stea cu gaură neagră”: un obiect care ar putea explica misterul „little red dots”.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Ilustrație a unei stele cu gaură neagră: un nor imens și roșiatic de gaz dens, cu o gaură neagră în centru
Ilustrație a unei stele cu gaură neagră: un nor imens și roșiatic de gaz dens, cu o gaură neagră în centru

O echipă internațională de astronomi, coordonată de cercetători de la Universitatea Hawai'i și de la MIT, a anunțat descoperirea unui obiect cosmic dintr-o categorie complet nouă: o „stea cu gaură neagră”. Obiectul, denumit MoM-BH*-1, a fost identificat cu telescopul spațial James Webb al NASA, în constelația Cetus, la o distanță de miliarde de ani-lumină de Pământ, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature.

Un obiect care nu se încadrează în nicio categorie cunoscută

Lumina obiectului este aproape în întregime roșie și dispare brusc sub o anumită lungime de undă, o combinație pe care astronomii spun că nu au mai întâlnit-o la alte clase de obiecte cosmice. Cercetătorii estimează că MoM-BH*-1 are dimensiunea întregului Sistem Solar, dar eliberează o energie de aproximativ 100 de miliarde de ori mai mare decât cea produsă de orice stea cunoscută.

O asemenea cantitate de energie nu poate proveni din fuziunea nucleară care alimentează stelele obișnuite. De aceea, echipa a orientat căutarea spre o altă explicație: o gaură neagră înconjurată de un strat extrem de dens de gaz, care ar face-o să radieze lumină într-un mod asemănător unei stele.

Cum a fost găsit obiectul

Descoperirea face parte din proiectul „Mirage or Miracle” (MoM), un studiu prin care astronomii au căutat cele mai vechi și mai îndepărtate galaxii cunoscute. Aceeași echipă a identificat anterior galaxia MoM-z14, formată la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang.

În timp ce examinau imagini de arhivă ale telescopului James Webb, cercetătorii au observat un punct roșu neobișnuit de strălucitor. Simulările pe care le-au realizat ulterior au arătat că cel mai bun model pentru acest punct nu este o stea uriașă, ci o gaură neagră învelită în straturi dense de gaz, aflată încă într-o fază incipientă de creștere.

Legătura cu misterioasele „little red dots”

Telescopul James Webb a identificat, încă din 2022, numeroase obiecte compacte și extrem de roșii în imaginile sale din Universul timpuriu, numite de astronomi „little red dots”. Natura acestor puncte a rămas una dintre cele mai disputate probleme din astronomia ultimilor ani.

MoM-BH*-1 oferă acum un exemplu-cheie: obiectul domină complet lumina galaxiei în care se află, astfel încât astronomii pot studia pentru prima dată lumina „pură” a unei stele cu gaură neagră, fără interferența unei galaxii-găzduitoare. Dacă interpretarea se confirmă, multe dintre punctele roșii identificate anterior ar putea avea o natură similară.

O posibilă etapă în formarea găurilor negre supermasive

Cercetătorii consideră că astfel de obiecte ar putea reprezenta o fază timpurie, lipsă până acum, din evoluția găurilor negre supermasive care se află astăzi în centrul majorității galaxiilor, inclusiv al Căii Lactee. O gaură neagră aflată în mijlocul unei cantități dense de gaz ar putea crește rapid și ar putea deveni, cu timpul, nucleul unei găuri negre supermasive.

Ipoteza ar putea explica una dintre problemele importante ale astronomiei moderne: modul în care găuri negre cu mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui au apărut atât de repede într-un Univers încă foarte tânăr. Estimările cercetătorilor arată că MoM-BH*-1 se va uni, în aproximativ 100 de milioane de ani, cu o galaxie aflată în vecinătatea sa.

Un obiect similar, aflat la o distanță mai mică de Pământ și numit informal „The Cliff”, a fost descris de o altă echipă în același interval de timp, fapt care a întărit ideea că este vorba despre o clasă distinctă de obiecte astrofizice, nu despre un caz izolat. Cercetătorii precizează însă că interpretarea rămâne, pentru moment, o ipoteză susținută de observații și simulări, nu o concluzie definitivă.

Sursă: Știri pe Surse, cu informații suplimentare din studiul publicat în Nature și din comunicatele Institute of Science and Technology Austria (ISTA) și MIT.

Pentru cititorii interesați de alte descoperiri legate de telescopul James Webb și de găuri negre, Semnal a mai scris despre măreția descoperirilor cosmice ale telescopului James Webb, despre o gaură neagră de 33 de miliarde de ori mai masivă decât Soarele, despre obiectul interstelar 3I/ATLAS și despre cea mai mare explozie cosmică observată vreodată.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.