Nivelul Dunării a scăzut, în această vară, la un minim istoric în mai multe sectoare ale fluviului, iar apele retrase au scos la iveală, aproape simultan, vestigii vechi de mii de ani și rămășițe din secolul trecut. La Corabia, în județul Olt, au reapărut fundațiile podului ridicat de împăratul Constantin cel Mare în urmă cu aproape 1.700 de ani, iar la Giurgiu un canal al fluviului a rămas aproape fără apă, cu nave împotmolite în mâl. Descoperirile se înșiră de-a lungul întregului curs european al Dunării, potrivit Euronews România.
Podul lui Constantin cel Mare, vizibil din nou la Corabia
În mijlocul fluviului, printre valuri și curenți puternici, se disting acum pietre care au făcut parte din structura vechiului pod. Sunt pe direcția construcției care pornea de pe malul românesc și continua spre actualul teritoriu al Bulgariei. Pentru a ajunge la vestigii este nevoie de o ambarcațiune, dar pe uscat, la Corabia, punctul de plecare al podului se păstrează și astăzi, în apropierea cetății romane Sucidava.
„Suntem la Dunăre, în apropierea cetății militare Sucidava și, în spate, avem piciorul podului sau portalul podului lui Constantin cel Mare, din secolul IV”, a declarat Mirela Trandafir, director al Serviciului Cultural Corabia, citată de Euronews România.
Podul, inaugurat în anul 328, lega Sucidava de orașul roman Ulpia Oescus, aflat pe teritoriul actual al Bulgariei, în apropierea satului Ghighen. Avea peste doi kilometri lungime și este considerat una dintre cele mai lungi construcții ale Antichității peste un curs de apă, parte a sistemului de fortificații nord-dunărene ridicat de Constantin cel Mare. Site-ul arheologic Sucidava-Corabia și traseul podului au fost incluse, în 2024, în lista patrimoniului UNESCO, ca parte a frontierei romane din Dacia. Vestigiile fac parte dintr-un fir mai larg de descoperiri, pe care Semnal l-a documentat și la începutul lunii august, când fundațiile podului au apărut pentru prima dată din apă.
Porturi și canale rămase fără apă
La Giurgiu, retragerea apei a schimbat complet peisajul: un canal adiacent Dunării a secat aproape complet, iar navele aflate acolo au rămas împotmolite în mâl. Turiștii care urmăresc fluviul de-a lungul Europei observă aceleași efecte. Doi cicliști germani, aflați pe traseul EuroVelo 6 dintre Atlantic și Marea Neagră, au relatat pentru Euronews România că au găsit, în România, un port turistic rămas practic fără apă, și că își întreabă dacă vor mai putea încheia ultima parte a călătoriei pe apă, până la Sulina.
Hidrologii estimează că debitul Dunării va continua să scadă, până la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric pentru fluviu. Seceta face parte dintr-un tablou mai larg al verii 2026 în Europa, marcată de valuri de căldură repetate, despre care Semnal a scris într-un articol dedicat recordurilor de temperatură.
Epave de război, din Serbia până la Budapesta
Scăderea apei a scos la lumină și urme din Al Doilea Război Mondial. Lângă Prahovo, în Serbia, au reapărut aproximativ 20 de epave germane, scufundate intenționat de armata nazistă în retragere, în 1944; navele îngustează în prezent calea navigabilă și îngreunează trecerea altor nave. Despre acest episod, Semnal a relatat la începutul lunii august.
La Budapesta, din mâlul Dunării au apărut o motocicletă militară germană, de tipul DKW NZ 350-1, aflată într-o stare neobișnuit de bună de conservare, la mică distanță de clădirea Parlamentului Ungariei. Potrivit organizației germane care se ocupă de mormintele de război (Volksbund), alături de motocicletă au fost găsite și rămășițele a doi soldați germani, ale căror plăcuțe de identificare erau complete, ceea ce sugerează că cei doi fuseseră declarați dispăruți fără ca decesul lor să fie înregistrat oficial la momentul respectiv.
Un mamut lânos, scos din albia bulgară a Dunării
Cea mai neobișnuită descoperire vine din nordul Bulgariei, în apropierea satului Ryahovo, la circa 30 de kilometri de Ruse. Un localnic a observat oase neobișnuite ieșite din albia secată a fluviului și a alertat autoritățile. Specialiștii Muzeului Regional de Istorie din Ruse au recuperat o mandibulă, fragmente de colți, o omoplată și un femur, pe care le-au atribuit unui mamut lânos tânăr (Mammuthus primigenius), specie dispărută în urmă cu aproximativ 4.000 de ani.
Cercetătorii analizează și posibilitatea ca oasele să fi fost transportate de curenții Dunării dintr-o altă zonă și depuse laolaltă cu rămășițele altor animale. Rămășițele au fost duse la muzeu pentru conservare și analize suplimentare, care ar trebui să confirme specia și vechimea exactă a exemplarului.
O vară de recorduri negative pentru Dunăre
Seceta prelungită și temperaturile extreme din această vară au afectat, pe rând, aproape toate sectoarele Dunării, dar și alte fluvii mari europene, precum Rinul. Fenomenul oferă cercetătorilor ocazii rare de a documenta vestigii altfel inaccesibile, de la cetăți dacice și romane, precum cele din Munții Orăștiei, până la epave de secol XX, dar atrage și atenția asupra impactului economic al secetei asupra navigației și agriculturii de-a lungul fluviului.
