Fortificații vechi de peste 2.000 de ani
Cetățile dacice din Munții Orăștiei rămân printre cele mai importante vestigii ale lumii antice din România. Construite începând cu secolul I î.Hr. și până în secolul I d.Hr., ele au fost ridicate de daci ca puncte de apărare, dar și ca centre de putere, organizare și cult.
Așezate pe dealuri și în zone greu accesibile, fortificațiile ofereau vizibilitate asupra împrejurimilor și un avantaj strategic în fața romanilor. În același timp, ele concentrau resurse, ateliere, locuințe și spații religioase, ceea ce arată că nu erau simple bastioane militare.
Construcția care a schimbat peisajul muntelui
Ridicarea acestor cetăți a presupus un efort considerabil. Versanții au fost tăiați și nivelați, pădurile au fost defrișate, iar piatra și lemnul au fost transportate pe distanțe mari. Potrivit informațiilor istorice, la lucrări au participat mii de oameni, sub coordonarea conducătorilor daci și a unor meșteri veniți din lumea greacă.
Urmele acestei colaborări se văd și astăzi în anumite blocuri de piatră, unde au fost identificate inscripții în limba greacă. Detaliul confirmă contactele culturale și tehnice ale dacilor cu alte civilizații ale epocii.
Murus dacicus, tehnica ce a rezistat timpului
Un element definitoriu pentru aceste fortificații este tehnica murus dacicus, folosită la ziduri. Sistemul presupunea două rânduri de blocuri de piatră, între care era introdus un amestec de pământ și piatră, fixat cu grinzi de lemn. Chiar dacă lemnul s-a degradat în timp, structura a rămas stabilă în multe zone.

