Nivelul Dunării a scăzut atât de mult în Serbia încât la suprafață au ieșit epavele unor nave germane scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aproape 20 de epave de diferite dimensiuni sunt vizibile cu ochiul liber lângă orașul Prahovo, în estul țării, după o perioadă lungă de secetă și temperaturi ridicate.
Epavele îngustează și mai mult calea navigabilă, într-un moment în care nivelul apei e deja foarte scăzut. Seceta a afectat și producția de energie: principala hidrocentrală a Serbiei funcționează la doar o cincime din capacitate, potrivit Euronews România.
Nave scufundate în retragerea armatei germane
Navele au fost scufundate intenționat de armata nazistă, în retragere, spre finalul războiului. Potrivit agenției The Associated Press, istoricii estimează că până la 200 de nave germane au fost scufundate în zona Prahovo în septembrie 1944, când trupele germane se retrăgeau sub focul sovietic. Scopul scufundării era să încetinească înaintarea Armatei Roșii în Balcani. Germania nazistă a capitulat la câteva luni distanță, în mai 1945.
O parte dintre epave au fost scoase din apă de autoritățile comuniste iugoslave imediat după război. Cele mai multe au rămas însă pe fundul fluviului, pentru că multe conțin în continuare muniție și explozibili, ceea ce face operațiunile de scoatere periculoase — inclusiv pentru pescarii din zonă, care lucrează în apropierea epavelor.
Localnicii spun că nu au mai văzut o asemenea secetă
Ivica Gavrilovic, unul dintre localnicii citați de Euronews România, susține că nivelul apei este anul acesta neobișnuit de scăzut și că se așteaptă să scadă și mai mult. Un alt locuitor din Prahovo, Krsta Brandic, a explicat că navele mari nu mai pot trece prin zonă, întrucât adâncimea albiei a scăzut sub trei metri.
Fenomenul nu e nou pentru comunitatea de pe malul Dunării. Epavele au mai apărut la suprafață în secetele din 2022 și din 2024, când Serbia și Uniunea Europeană au început un proiect de recuperare a navelor considerate periculoase pentru navigație.
Efecte asupra navigației și energiei
Epavele au redus lățimea canalului navigabil din zona Prahovo la circa 100 de metri, față de 180 de metri în condiții normale, potrivit agenției The Associated Press. Autoritățile sârbe folosesc utilaje de dragare pentru a păstra deschis un culoar pentru transportul fluvial.
Nivelul scăzut al Dunării a afectat și hidrocentrala Porțile de Fier I, cea mai mare de pe fluviu, care funcționează la aproximativ 20% din capacitate. Situația l-a determinat pe premierul de la Belgrad să convoace, la începutul acestei săptămâni, o ședință de urgență privind problemele energetice ale țării.
Un proiect european de recuperare a epavelor
Serbia a pornit, cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții, un program de îndepărtare a epavelor din Dunăre, care ar trebui să se încheie până în 2028. O parte dintre nave au fost deja recuperate cu ajutorul cablurilor de oțel, dar altele sunt considerate prea mari sau prea instabile pentru a fi scoase și au fost îngropate mai adânc în albia fluviului, ca să nu mai blocheze traficul naval.
Potrivit Băncii Europene de Investiții, blocajele provocate de epave costă anual Serbia aproximativ 5 milioane de euro, din întârzierile suferite de transportul de mărfuri pe fluviu. În 2024, banca a alocat 16 milioane de euro pentru finanțarea operațiunilor de recuperare, ca parte a unui plan mai amplu al Uniunii Europene pentru infrastructura din Balcanii de Vest.
Seceta din acest an face parte dintr-un val mai larg de căldură și lipsă de precipitații care afectează Europa Centrală și de Est, cu efecte asupra agriculturii, transportului fluvial și producției de energie electrică.
