Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istoria observațiilor meteorologice, iar temperatura medie a oceanelor lumii a atins, în iulie 2026, un nou record de căldură pentru această lună. Datele au fost publicate luni de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), potrivit news.ro și Reuters.
Directorul C3S, Carlo Buontempo, a declarat că omenirea nu s-a confruntat cu un asemenea climat în timpul vieții actuale și, posibil, nici de la apariția civilizației.
O lună iulie aproape de recordul absolut
La nivel global, iulie 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2024, a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, devansată doar de iulie 2023. Temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost de 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade peste media estimată pentru perioada preindustrială 1850-1900.
Diferența față de iulie 2024 a fost de doar 0,01 grade Celsius, motiv pentru care cercetătorii Copernicus consideră cele două luni drept practic egale în topul celor mai calde luni iulie din istorie.
Europa de Vest, în fruntea încălzirii
Fenomenul a fost cel mai pronunțat în Europa de Vest, regiunea care se încălzește cel mai rapid pe continent. Temperatura medie combinată pentru lunile iunie și iulie a ajuns la 21,62 grade Celsius, peste recordul anterior stabilit în 2022 și cu 2,79 grade peste media perioadei 1991-2020.
Iunie 2026 a fost deja cea mai caldă lună iunie înregistrată în regiune, iar iulie s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai calde luni de iulie, cu o medie de 22,48 grade Celsius, imediat după iulie 2006. Din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, dintre care două doar în iulie.
Secetă generalizată și incendii pe suprafețe mari
Valurile de căldură au alimentat o secetă aproape generalizată în Franța, Spania și în zone din Germania și Regatul Unit. Copernicus arată că umiditatea solului în Europa de Vest a fost, în iulie, semnificativ mai scăzută decât în iulie 2022, ultima vară cu secetă severă în regiune.
Cercetătoarea Samantha Burgess, din cadrul programului Copernicus, a explicat că seceta și căldura se alimentează reciproc: solurile uscate își pierd capacitatea de răcire naturală, iar căldura se acumulează mai ușor. Debitele fluviilor Sena, Rin și Dunăre au fost excepțional de scăzute, cu efecte asupra aprovizionării cu apă și a producției de energie. În Franța, un incendiu în Gironde a afectat aproximativ 42.000 de hectare, iar în Spania, alte 44.000 de hectare au ars în provincia Ávila. Din cauza lipsei apei de răcire, două termocentrale pe cărbune din Polonia și singura centrală nucleară din Ungaria au fost nevoite să își întrerupă temporar activitatea.
Oceanele lumii, la cea mai mare căldură din istorie
Temperatura medie a suprafeței mării în oceanele extrapolare (între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică) a atins, în iulie, 20,96 grade Celsius — peste recordul anterior de 20,89 grade, stabilit în 2023. Este a doua lună consecutivă în care oceanele planetei ating un record de temperatură.
Căldura oceanică a fost deosebit de ridicată în Pacificul tropical, unde condițiile de El Niño ar putea să se intensifice în lunile următoare. Buontempo a estimat că fenomenul ar putea duce la un nou record al temperaturii medii globale până la finalul acestui an sau la începutul lui 2027, avertizând însă că principalul factor al încălzirii rămân gazele cu efect de seră emise de activitatea umană. Apele din vestul Mediteranei și de pe litoralul atlantic european au înregistrat, de asemenea, temperaturi neobișnuit de ridicate.
Pierderi economice și avertismente pentru viitor
Estimările preliminare arată că valul de căldură din iunie a costat fermierii europeni de cereale aproximativ 2 miliarde de euro în recolte pierdute. Un studiu coordonat de Institutul European de Economie CMCC arată că mega-seceta din perioada 2015-2018 a costat economia europeană circa 439 de miliarde de euro, cu efecte care s-au acumulat ani la rând după episodul inițial.
Cercetătoarea Marta Mastropietro, autoarea principală a studiului CMCC, a atras atenția că metodele convenționale de estimare subestimează pierderile legate de secetă, pentru că nu iau în calcul efectele din anii următori. Potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere, aproximativ jumătate de milion de hectare au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului 2026.
Profesorul Víctor Resco de Dios, de la Universitatea din Lleida, a avertizat că schimbările climatice creează condiții tot mai favorabile pentru mega-incendii, dar a subliniat că gestionarea vegetației și planificarea urbană pot atenua riscurile — cu condiția ca măsurile de adaptare să fie luate din timp.
