Criminologul Vlad Zaha cere dezincriminarea consumului de droguri în România, argumentând că pedepsele penale pentru deținerea pentru consum propriu produc mai mult rău decât bine. Un proiect aflat în Senat propune amenzi în loc de închisoare, iar Patriarhia Română, Parchetul General și o federație antidrog îl critică.
Declarațiile lui Zaha, făcute pentru Adevărul, vin după moartea unui tânăr de 19 ani din județul Brașov. Cauzele gestului nu au fost stabilite oficial, iar sinuciderea are, de regulă, mai mulți factori. Semnal nu publică detalii despre împrejurările morții. Cifrele și argumentele de mai jos aparțin celor citați și nu au fost verificate independent.
Ce susține Zaha
Zaha spune că dezincriminarea ar înlătura „răul extra” produs de legea penală, fără să promoveze consumul. În opinia lui, ea ar permite oamenilor să ceară ajutor fără pedepse și moralizare, ar face loc unor politici de reducere a riscurilor, cum sunt testarea substanțelor și prevenirea supradozelor, și ar muta resursele poliției către traficul de droguri.
El citează date pe care Semnal nu le-a verificat: în 2024, aproximativ 331 de milioane de oameni au consumat droguri, cu 34% mai mulți decât în 2014, iar numărul celor care au consumat cel puțin o dată în România ar fi crescut cu peste 200% din 2013. Tot el spune că în 2025 au fost duse la secție 6.000 de persoane pentru substanțe și că în 2024 Poliția a cheltuit 271,3 milioane de lei pentru combaterea drogurilor, față de 5,33 milioane de lei alocate prevenirii și asistenței. Zaha mai afirmă că peste 50 de state au dezincriminat consumul și că Organizația Mondială a Sănătății îl recomandă din 2014.
Ce propune proiectul din Senat
Proiectul B544/2026, înregistrat la Senat pe 5 octombrie, este susținut de Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu. Potrivit relatărilor, el ar înlocui închisoarea pentru deținerea pentru consum propriu cu amenzi de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500-3.000 de lei pentru cele de mare risc. Traficul ar rămâne infracțiune. Proiectul mai prevede evaluarea obligatorie a minorilor depistați și posibilitatea unor spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată, potrivit Spotmedia.
