O propunere legislativă înregistrată la Senat pe 5 octombrie urmărește ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie infracțiune, ci contravenție sancționată cu amendă. Ideea de a trata dependența în primul rând ca pe o problemă de sănătate este una tot mai des discutată, însă o analiză semnată de Alex Florin Florența, procuror-șef adjunct al DIICOT, publicată pe JURIDICE.ro, atrage atenția că simpla schimbare a sancțiunii nu rezolvă, de una singură, întrebarea esențială: cine îi ajută pe consumatori să ajungă la tratament și cum.
Lecția Oregon, citată ca punct de reper
Analiza citează experiența statului american Oregon, care a eliminat, în februarie 2021, răspunderea penală pentru deținerea unor cantități mici de droguri, inclusiv heroină, cocaină sau metamfetamină, un drog despre care Semnal a scris că poate ucide în doze infime. În locul dosarului penal, persoana depistată primea o amendă de 100 de dolari, care putea fi evitată prin apelarea unei linii telefonice și efectuarea unei evaluări de sănătate.
Potrivit datelor citate în analiză, rețelele de servicii medicale promise au devenit operaționale abia la mijlocul anului 2022, la peste un an de la schimbarea legii. Iar legătura dintre amendă și tratament nu a funcționat conform așteptărilor: dintre persoanele sancționate între februarie 2021 și septembrie 2023, aproximativ 8% au apelat linia dedicată, iar sub 1% au ajuns efectiv la tratament pe această cale. În aceeași perioadă, Oregon s-a confruntat cu o creștere severă a deceselor prin supradoză, evoluție pe care autorul analizei o leagă și de răspândirea rapidă a fentanilului, un factor care complică evaluarea separată a efectelor dezincriminării. În 2024, statul a reincriminat deținerea, păstrând însă serviciile de sprijin și introducând mecanisme de îndrumare către tratament.
