Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Health & Beauty

Obiceiuri serale care influențează calitatea somnului

Lumina ecranelor, ora de culcare și temperatura din dormitor decid, seară de seară, cât de odihnitor este somnul.

de Manuela Medeleanu · ·

Tânără care doarme pașnic pe plapumă gri, cu expresie calmă și relaxată, ilustrând conceptul de somn de calitate și odihnă restauratoare.
Tânără care doarme pașnic pe plapumă gri, cu expresie calmă și relaxată, ilustrând conceptul de somn de calitate și odihnă restauratoare.

Ce se întâmplă în ultimele două ore înainte de culcare cântărește mai mult decât numărul de ore petrecute în pat. Lumina la care se expune organismul seara, ora la care se stinge lampa și temperatura din dormitor decid cât de odihnitor este somnul, nu doar durata lui.

Lumina albastră întârzie semnalul de somn

Ecranele telefoanelor, tabletelor și televizoarelor emit lumină albastră, care suprimă secreția de melatonină, hormonul care pregătește organismul pentru somn. Creierul interpretează această lumină ca semnal de zi și întârzie momentul în care apare somnolența naturală.

Efectul nu se limitează la dificultatea de a adormi. Expunerea prelungită la ecrane seara scade și profunzimea somnului din primele ore ale nopții, perioadă în care corpul reface energia fizică și consolidează informațiile acumulate în timpul zilei.

O oră fără ecrane înainte de culcare reduce semnificativ acest efect. Cititul pe hârtie, conversația sau muzica ambientală nu interferează cu producția de melatonină, în timp ce derularea rețelelor sociale ține creierul într-o stare de alertă greu de oprit brusc.

Setările de „mod nocturn” ale telefoanelor reduc parțial intensitatea luminii albastre, dar nu elimină complet efectul de stimulare, pentru că ecranul rămâne o sursă de lumină activă privită de la mică distanță.

Orarul constant contează mai mult decât numărul de ore

Organismul funcționează după un ceas biologic intern, numit ritm circadian, care se reglează prin repetiție. Culcarea și trezirea la ore diferite de la o zi la alta obligă acest ceas să se readapteze constant, iar rezultatul este o oboseală asemănătoare celei provocate de schimbarea de fus orar.

Un orar de somn stabil, respectat inclusiv în weekend, ajută corpul să anticipeze momentul de odihnă. Adormirea devine mai rapidă, iar trezirea, mai puțin greoaie, fără să fie nevoie de mai multe ore de somn.

Cercetătorii în cronobiologie recomandă păstrarea aceleiași ore de culcare cu o variație de maximum treizeci-patruzeci de minute, indiferent de programul zilei următoare. Diferența dintre orarul din timpul săptămânii și cel din weekend, când mulți oameni se culcă și se trezesc mult mai târziu, este comparată de unii specialiști cu un mini jet-lag social, resimțit luni dimineață sub forma unei oboseli greu de explicat.

Temperatura camerei influențează profunzimea somnului

Temperatura corpului scade natural înainte de somn, iar o cameră prea caldă blochează acest proces. Majoritatea specialiștilor în somn recomandă o temperatură a dormitorului situată între optsprezece și douăzeci de grade Celsius pentru un somn profund și fără treziri frecvente.

O cameră prea rece obligă organismul să consume energie pentru a se încălzi, ceea ce poate produce treziri parțiale. Ventilarea dormitorului înainte de culcare și evitarea plapumelor prea groase ajută la menținerea unei temperaturi constante pe timpul nopții.

Un duș călduț cu o oră-două înainte de somn poate ajuta indirect: încălzirea pielii urmată de răcirea rapidă la ieșirea din baie accelerează scăderea temperaturii interne a corpului, procesul care declanșează somnolența.

Alte obiceiuri serale cu impact direct

  • Cafeaua și băuturile energizante consumate după-amiaza târziu pot rămâne active în organism mai bine de șase ore.
  • Mesele copioase chiar înainte de culcare obligă sistemul digestiv să lucreze intens, ceea ce întârzie relaxarea generală.
  • Activitatea fizică intensă seara crește temperatura corpului și poate întârzia apariția somnolenței, în timp ce mișcarea ușoară, precum o plimbare, are efect contrar.
  • Consumul de alcool seara poate grăbi adormirea, dar fragmentează somnul din a doua parte a nopții și reduce calitatea odihnei.

Aceste obiceiuri nu acționează izolat. Combinarea unei lumini reduse seara, a unui orar constant și a unei camere răcoroase produce, de regulă, o îmbunătățire vizibilă a odihnei, fără costuri și fără produse suplimentare.

Când merită implicat un medic

Dificultățile persistente de adormire, trezirile frecvente sau somnolența accentuată în timpul zilei, în ciuda respectării unui program regulat, pot indica o problemă medicală care necesită evaluare de specialitate. Un consult la medicul de familie sau la un specialist în somnologie clarifică dacă e nevoie de investigații suplimentare, precum o polisomnografie.

Pentru cei fără afecțiuni medicale diagnosticate, ajustarea celor trei factori - lumină, orar și temperatură - rămâne cea mai simplă schimbare cu efect direct asupra calității nopților, aplicabilă fără echipamente speciale sau cheltuieli suplimentare.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.